anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Dr. Tudor Ciuhodaru: Frigul creşte riscul de infarct miocardic

GALERIE
infarct miocardic
  • infarct miocardic
- +

Afecţiunea direct legată de frig, şi care chiar îţi pune viaţa în pericol, este hipotermia, după cum explică dr. Tudor Ciuhodaru (FOTO), medic primar medicină de urgenţă în cadrul Unităţii de Primire Urgenţe a Spitalului de Neurochirurgie Iaşi. „Printre semnele de alarmă ale hipotermiei se numără: frisoanele, piele rece, palidă, parestezii (amorţeli) la nivelul membrelor, tulburări de echilibru şi de vorbire, bradilalie, bradipsihie, somnolenţă asociată unor respiraţii superficiale şi cu frecvenţă joasă, bradicardie, puls imperceptibil, urmate de confuzie, halucinaţii şi comă – urmate de ,,moartea albă”, a explicat acesta. De notat sunt şi degerăturile, care se manifestă cel mai des la nivelul extremităţilor: mâini, picioare, nas, urechi. Deci, este rezonabil să-i spui copilului tău să-şi închidă geaca iarna ca să nu răcească, dacă te gândeşti la degerături sau hipotermie. 

Dar răcelile, virozele şi gripele nu le faci doar pentru că afară e frig, arată experţii de la Asociaţia Americană a Inimii (American Heart Association). „Este multifactorial. Nu te îmbolnăveşti doar pentru că e vremea rece”, a spus Dr. Virginia Banks, de la Northeast Ohio Infectious Disease Associates, din Youngstown, SUA. „Există o mulţime de variabile”, care contribuie la asta, a explicat ea.

De ce şi cum faci gripă, viroze, răceli

În primul rând, virusurile pot supravieţui şi se pot reproduce mai uşor în aerul rece şi uscat al iernii. În plus, vremea rece ţine oamenii la adăpost, iar virusurile se pot răspândi mai uşor în spaţii închise. Şi, deşi cercetările de laborator sugerează că temperaturile scăzute pot face celulele imune mai puţin eficiente, a spus Banks, în cele din urmă, virusurile - nu vremea rece - sunt cele care te îmbolnăvesc. În timp ce multe virusuri respiratorii diferite pot provoca răceala comună, rinovirusurile sunt cel mai frecvent declanşator pentru aceste episoade, potrivit Centrului american pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).

Rinovirusurile pot provoca, de asemenea, atacuri de astm şi au fost legate de infecţii ale sinusurilor şi ale urechii. Majoritatea variantelor de rinovirusuri se reproduc mai uşor în pasajele nazale, unde temperatura este de obicei de aproximativ 32,7 - 35 de grade Celsius, mai mică decât temperatura corpului de 37 de grade Celsius. „Virusurile tind să pătrundă în corp prin căile nazale, iar temperatura mai scăzută se pretează la replicarea lor”, a spus Banks. Virusurile gripale şi coronavirusul care produce COVID-19 pot pătrunde şi ele în organism prin nas. Conform CDC, activitatea gripală pentru sezonul 2020-2021 a fost „neobişnuit de scăzută”, iar o probabilă explicaţie ar fi aceea că măsurile care împiedică răspândirea coronavirusului au avut acelaşi efect şi asupra virusurilor gripale.

Pentru a evita îmbolnăvirea în această iarnă, Banks a spus aceste măsuri - purtarea măştilor, în special în interior, distanţare socială, statul acasă şi spălarea mâinilor - oferă un element important de protecţie. Şi ea a îndemnat oamenii să-şi facă vaccinurile împotriva gripei şi a COVID. Alte sfaturi pentru a menţine sistemul imunitar puternic includ exerciţiile fizice, o dietă sănătoasă şi somnul suficient. De asemenea, aceasta le recomandă celor care nu au mai făcut demult un control la doctor, din cauza pandemiei, să facă o vizită medicului de familie, pentru că virusurile nu sunt singura problemă de sănătate la care oamenii ar trebui să se gândească în această iarnă.

Bolile cardiovasculare, mai periculoase iarna

Unele cercetări arată o asociere între temperaturile joase şi efecte negative asupra sănătăţii cardiovasculare. De exemplu, un studiu din 2018 din Suedia, publicat în JAMA Cardiology, a constatat că mai multe atacuri de cord au avut loc în zilele cu temperaturi scăzute ale aerului, presiune scăzută a aerului, vântul cu o viteză mai mare şi în cele în care soarele s-a arătat mai puţin. Un studiu din 2016 din Journal of Stroke and Cerebrovascular Diseases a constatat că temperaturi medii mai scăzute ale aerului şi variaţii mai mari de temperatură pe parcursul a 24 de ore au fost asociate cu o creştere a numărului de spitalizări pentru accident vascular cerebral.

”Este demonstrat faptul că riscul de infarct miocardic creşte cu 2% pentru fiecare scădere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare sub zero grade. Acest lucru este rezultatul constricţiei vaselor de sânge, creşterii tensiunii arteriale şi a tulburărilor circulatorii. Temperaturile extrem de scăzute duc de fiecare dată la creşterea numărului şi gravităţii cazurilor de angină pectorală, hipertensiune arterială şi infarct miocardic. Asocierea vântului şi a umezelii reprezintă un risc suplimentar, pentru că temperatura resimţită de organism în astfel de condiţii este mai mică decât cea indicată de termometre. Sunt tot mai frecvente cazurile apărute la bărbaţi tineri, aparent sănătoşi. Cei mai afectaţi de temperaturile de infact sunt bărbaţii de 40- 50 ani sedentari, care fac efort fizic în frig - curăţă maşina sau strada de zăpadă, la primele ore ale dimineţii”, a mai adăugat dr. Ciuhodaru. O observaţie identică vine şi din partea Theresei Beckie, profesor la Colegiul de Nursing şi Colegiul de Medicină Cardiologică de la Universitatea South Florida din Tampa, care i-a îndemnat pe cei diagnosticaţi cu boli de inimă să fie deosebit de precauţi la frig.

„Un exemplu foarte bun este că au existat mai multe studii despre indivizi sedentari care dădeau zăpadă după o ninsoare abundentă”, a spus Beckie. „Aceşti războinici de weekend, dacă au boală cardiacă ischemică, au riscul de a precipita un atac de cord”. Efortul brusc stimulează adrenalina şi un răspuns la stres în organism care poate creşte ritmul cardiac, a spus Beckie. „Deci, da, există un risc, dar nu se datorează atât frigului, ci activităţii fizice bruşte de a-ţi ţine respiraţia, de a da zăpada şi de a crea brusc stres asupra inimii”. Este încă important să rămâi activ iarna, deşi prof. Beckie a spus că oamenii ar trebui să fie atenţi la starea lor fizică înainte de a se arunca direct într-o activitate prea obositoare. De exemplu, cineva care nu este la fel de activ ar trebui să ia pauze în timp ce curăţa zăpadă de pe alee sau să plătească pe cineva mai în formă să facă asta. „Aclimatizarea este totul”, a spus Beckie. „Doar luaţi lucrurile încet”, a conchis ea.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un profesor universitar explică de ce Iaşul nu merită autostradă

Cosmin PAȘCA

Un profesor universitar explică de ce Iaşul nu merită autostradă

A se observa formularea în context a profesorului: autostrada „este un mijloc ca EU să ajung undeva”. Cu alte cuvinte, pentru Bulai şoseaua rapidă are un singur sens, spre Iaşi. Oraşul e văzut ca o grădină zoologică, oamenii stau aici într-un ţarc, din care n-au voie să iasă. Pot fi însă vizitaţi, ideal când începe bâlciul de Sfânta Parascheva.

opinii

New York şi Alabama. Un circuit epic

Codrin Liviu CUȚITARU

New York şi Alabama. Un circuit epic

Prin povestirile lui, Capote a avut, în mod evident, o influenţă hotărâtoare asupra a ceea ce s-a numit proza minimalistă americană din ultima jumătate a secolului XX. Acest tip de epic se concentrează pe frânturi din existenţa imediată, pe care le explorează nesofisticat şi totuşi artistic. Viziunea naratorului minimalist e pragmatică, evitând, din start, construcţiile monumentale ale romanului tradiţional, căutarea adevărurilor majore ale lumii sau elucidarea codurilor absconse şi derutante din istorie.

Miticilectualii ca Alfred Bulai şi disursul discriminatoriu la adresa moldovenilor

George ŢURCĂNAŞU

Miticilectualii ca Alfred Bulai şi disursul discriminatoriu la adresa moldovenilor

Când ai într-o regiune devenită fundătură prin proiectarea şi construcţia statului naţional, respectiv o aglomeraţie urbană de 400-450 mii de locuitori, ce ar fi singura capabilă să gestioneze fluxuri importante la nivel regional şi să polarizeze cât de cât regiunea, atât cât să-i creeze o minimă stabilitate şi coeziune teritorială, nu o izolezi din cauză că nu i-ar fi Bucureştiului de folos nu ştiu ce autostradă, ci faci eforturi să o deschizi către lume.

Întâmplările lui Nobel (I)

Bogdan ILIESCU

Întâmplările lui Nobel (I)

„All things are ready, if our mind be so.” (Toate lucrurile sunt pregătite, dacă şi mintea noastra este.) - William Shakespeare, Henry V

pulspulspuls

Iarăşi s-a făcut mişto de pârlipca lui Tudorel din Sărărie. Iată cu ce ocazie!

Iarăşi s-a făcut mişto de pârlipca lui Tudorel din Sărărie. Iată cu ce ocazie!

Două vorbe mai relaxate pe astăzi, dacă tot e joi, despre unul din evenimentele notabile care au loc în aceste zile în târg, stimaţi telespectatori şi drăguţe telespectatoriţe: selecta adunarea arhitecţilor de pe tot rotogolul ţării şi, de ce nu, chiar al Evropii şi al planetei. 

Caricatura zilei

Băsescu a pocnit, de data asta, o mașină

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.