Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Dragnea a fentat din nou Iaşul. Bani pentru drumuri numai în județele de la Dunăre

GALERIE
dragnea
  • dragnea
- +

Dominaţia liderilor din sudul ţării în Guvernul Tudose pare să-şi spună din nou cuvântul la împărţirea fondurilor pentru infrastructură. O găselniţă a Guvernului şi a PSD avantajează net, fără o explicaţie coerentă, exact judeţele de pe graniţa de sud a ţării. Vorbim de Doljul Olguţei Vasilescu, Oltul „baronului roşu“ Paul Stănescu, vicepreşedinte al partidului şi cadrist important, cu numeroşi oameni în Guvern, Teleormanul lui Liviu Dragnea, Giurgiu - de unde provine un alt important sforar PSD, Niculae Bădălău, Constanţa vicepremierului Sevil Shhaideh, apoi Călăraşi, Ialomiţa dar şi Brăila, locul de baştină al premierului Tudose. Pentru aceste judeţe Guvernul a pus la dispoziţie un fond uriaş, de câteva sute de milioane de euro, prin programul „Interconectarea regiunii Dunării“. Practic, banii sunt destinaţi modernizării de drumuri judeţene, un „tort“ de la masa căruia Moldova şi Ardealul au fost repezite brutal. O întrebare care rămâne fără răspuns: de ce e nevoie de drumuri judeţene mai bune pe lângă Dunăre, iar pe lângă Prut, Siret sau Mureş nu?

Teleormanul şi alte judeţe din sudul ţării fruntaşe la prezenţa la vot, dar şi la reprezentare în Guvern, sunt recompensate din nou cu fonduri la care nu au acces judeţele din Mol­dova şi Ardeal. De data asta, dărnicia teleormăneanului Liviu Dragnea, a constănţencei Sevil Shhaideh sau a brăileanului Mihai Tudose se răsfrân­ge exclusiv asupra celor 12 judeţe riverane Dunării. Şi nu o dată, ci pe mai multe direcţii de finanţare.

Prima dintre acestea se referă la un fond de 229,5 milioane de euro, şi este destinată investiţiilor în domeniul infrastructurii rutiere, respectiv „drumuri judeţene, care asigură conectivitatea directă sau indirectă la reţeaua transeuropeană de transport TEN T“. E adevărat că Moldova e ocolită de coridoarele europene, dar artere precum E85, drum european cu numai o bandă pe sens, „asigură conectivitate indirectă“ la cele două coridoare care traversează România prin jumătatea de sud-vest.

Aşa se face că, până la sfârşitul anului, autorităţile locale din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călă­raşi, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Tulcea (fără Delta Dunării) şi Constanţa pot să depună proiecte în valoare minimă eligibilă de un milion de euro, valoarea maximă fiind de 30 de milioane de euro - sau 40, în cazul proiectelor care se realizează în parteneriat între mai multe unităţi administrativ-teritoriale (judeţe). Proiectele fac parte din programul denumit „Aria prioritară 1 - Interconectarea regiunii Dunării, a Strategiei Uniunii Eur­o­pene privind regiunea Dunării“ (SUERD). Din bugetul alocat de aproximativ 229,55 de milioane de euro, 199,10 milioane provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar 30,45 de milioane de euro reprezintă cofinanţarea de la bugetul de stat.

Ce a prins Iaşul până acum

Aceasta este o linie de finanţare rezervată judeţelor din sud. Care însă, pe de altă parte, au şanse egale cu ale Iaşului şi ale oricărui alt judeţ de a „prinde“ proiecte de infrastructură şi în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, care include şi SUERD. Prin acest program, Iaşul şi Suceava realizează modernizarea a 170 km de drumuri judeţene, care constituie aşa-numita Axă 1, dar în POR nu există o secţiune preferen­ţială de finanţare, rezervată judeţelor riverane Siretului sau Prutului, de exemplu. De ce există pentru Dunăre, iar pentru acestea nu, nu găsim o explicaţie logică, care să includă utilitatea drumurilor judeţene.

A doua direcţie de finanţare este rezervată exclusiv tot judeţelor de pe Dunăre, şi se numeşte Aria prioritară 3 a SUERD „Promovarea culturii şi turismului, a contactelor directe între oameni“, din cadrul aceluiaşi Pro­gram Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Valoarea eligibilă a unui proiect se situează între 100.000 şi 5 milioane de euro, iar solicitanţii eligibili sunt nu doar autorităţile publice centrale, ci şi cele locale, unităţile de cult, organizaţiile nonguvernamentale, precum şi parteneriate între acestea. În acest caz, apelul este de tip non competitiv având la bază principiul „primul venit - primul servit“, cu termen limită de depunere a cererilor de finanţare, se arată pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale. 

Cu 5 milioane de lei s-ar fi reabi­litat la Iaşi Palatul Braunstein, de exemplu, dar proiectul a fost respins, Primăria ieşeană angajându-se să susţină lucrările din fonduri proprii.

Un alt program, despre care nu se menţionează vreo sumă, nici pentru fondurile disponibile, nici pentru va­loarea proiectelor, se referă la „rea­lizarea de acţiuni destinate îmbu­nătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului şi promo­vării măsurilor de reducere a zgomotului“. El se adresează aceloraşi 12 judeţe riverane şi, la fel, este deschis tot până la sfârşitul acestui an.

Ce este SUERD

SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării) este un program gândit în linii mari de autorităţile din România şi Austria încă din 2011, adoptat ulterior de autorităţile euro­pene. Acesta nu impune însă unui stat riveran ce sume din finanţarea totală oferită de UE acestuia să folosească în cadrul programului, fiecare guvern având libertatea de a aloca cât crede că este necesar, o alocare suplimentară aici afectând însă fondurile UE alocate altor programe naţionale.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri