Dragnea ne mai trage una: Iaşul, locul 1 ca populaţie dar locul 7 la robinetul cu bani
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Dragnea ne mai trage una: Iaşul, locul 1 ca populaţie dar locul 7 la robinetul cu bani

GALERIE
maricel popa pndl psd
  • maricel popa pndl psd
- +

Relansarea Planului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) plasează Iaşul sub Suceava, Caraş-Severin, Vaslui, Teleorman, Mehedinţi şi Botoşani. Dacă ţinem cont şi de PNDL 1, Iaşul ar urca pe locul 3 u preşedintele CJ face o „scamatorie“ şi ne scoate chiar mai sus.

Cu o întârziere de câteva luni, rămasă neexplicată, Ministerul Dezvoltării Regio­nale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a publicat lista proiectelor din cadrul Programului Naţional de Dezvol­tare Locală (PNDL). Dintre cele 671 de proiecte de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară şi socio-educativă depuse de primării şi de Consiliul Judeţean, doar o tre­ime au fost aprobate pentru finanţare. Pri­marii, respectiv preşedintele CJ urmea­ză ca, în termen de trei luni, să semneze contractele. În programul demarat ieri, numit PNDL 2  judeţul Iaşi a primit suma de 831,2 milioane de lei, (185 mil. ero) pentru 228 de proiecte depuse de auto­rităţile locale şi judeţene. Guvernul a fost mai generos cu Suceava (928,5 milioane), Caraş-Severin (883,1), Vaslui (882), Te­leorman (875,6), Mehedinţi (848,9) şi Botoşani (847,8 milioane de lei). Dintre celelalte judeţe ale Moldovei, Bacăul şi Neamţul s-au ales cu mai mult de 800 de milioane de lei, Vrancea - 797,3 milioane şi, la mare distanţă, Galaţiul - doar 674,3 milioane de lei.

Unde se duc banii

Din „felia“ alocată Iaşului, Consiliul Judeţean s-a ales cu partea leului: 180 de milioane de lei. Din aceşti bani vor fi finanţate cel mai mic proiect din judeţ - 38,8 mii lei pentru reabilitarea instalaţiei de încălzire la Şcoala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu“ - şi cel mai mare, de 65,9 milioane lei, respectiv modernizarea drumului judeţean DJ 246, între limita cu judeţul Vaslui - Tufeştii de Sus - Scânteia - intersecţie DJ 248 - Şcheia - Drăguşeni - Ipatele - Ţibăneşti, pe o lungime de 36 km. Ceva mai puţin, 48,8 milioane de lei, va costa modernizarea altor 25 km de drum judeţean (DJ 281C), între Blăgeşti, Hărmăneşti, Todireşti, Coasta Măgurii şi Cotnari. În total, 178 de milioane de lei vizează modernizarea de drumuri judeţene, alte 73 de milioane fiind atribuite primăriilor pentru drumuri comunale şi săteşti.

Însă cea mai mare parte a banilor din PNDL (37,74 la sută), respectiv 313,8 milioane de lei, va fi folosită pentru sistemele de apă şi canalizare din judeţ. Construcţia, reabilitarea şi modernizarea şcolilor, gră­diniţelor şi creşelor a primit prin PNDL suma de 196,2 milioane de lei (21,48 la sută din totalul fondurilor destinate Iaşului). Se vor construi 10 şcoli, 20 de grădiniţe şi 6 creşe, alte 72 de şcoli, 20 de grădiniţe şi două creşe urmând să fie mo­dernizate şi extinse. 

Municipiul Iaşi: de la nimic la două proiecte

Cele două creşe care vor fi modernizate (nr. 1 şi nr. 10) sunt cele două proiecte - singurele - aprobate pentru municipiul Iaşi. Ele sunt evaluate la 4,2 milioane de lei, spre deosebire de singurul proiect al celuilalt municipiu din judeţ (reabilitarea străzii Gării din Paşcani) care se ridică la 5,6 milioane de lei), cele 6 proiecte ale Timişoarei, în valoare totală de peste 21 de milioane, cele 5 ale Clujului (35 de mi­lioane) şi cele 11 proiecte ale reşedinţei Teleormanului, Alexandria (24 de milioane de lei). Se putea însă şi mai rău: munici­piul Braşov şi sectorul 1 al Capitalei nu au primit niciun leu. De altfel, nici munici­piului Iaşi nu i se aprobase vreun proiect în prima etapă.

Toate comunele ieşene sunt prezente pe lista Ministerului Dezvoltării Regionale, dar unele au fost mai norocoase decât altele. Răducănenii s-au ales cu 27 de mi­lioane de lei, Ciurea cu 24,9 milioane, Popricani, 23 milioane, şi Miroslava, cu 21,5. La polul opus, Probotei i-a fost aprobat un singur proiect, în valoare de 559,9 mii lei (pentru reabilitarea şi modernizarea dispensarului medical). Urmează comuna Ţigănaşi, cu 660,8 mii lei (pentru construirea unui centru medical în satul Mihail Kogălniceanu), şi comuna Costeşti, 705 mii lei (pentru reabilitarea unui dispensar).

Restanţe şi extaz

Pe ansamblu, e cu aproximativ 185 de milioane de lei „mai bine“ decât în prima etapă a PNDL, când judeţul Iaşi primise 647,8 milioane de lei, mai puţin decât Bihor, Satu Mare şi Timiş, dar mai mult decât toate celelalte judeţe. În total, în cele două etape ale programului, doar Bihorul şi Timişul au fost „premiate“ mai consistent decât Iaşul. Preşedintele CJ Iaşi, Maricel Popa, este convins însă că judeţul pe care îl conduce este pe locul 2. Explicaţia lui e simplă: proiectele nefinalizate din diferite motive în prima etapă a PNDL se ra­portează la a doua fază. Astfel, 323,5 mi­lioane de lei rămaşi necheltuiţi se adaugă la cele 831 de milioane din PNDL 2, şi rezultă astfel o sumă record de 1,154 mi­liarde de lei. Întrebat unde se pot „vedea“ cele 323 de milioane pe care le-a invocat, şeful CJ a răspuns sec: „Pe site-ul Mi­nisterului (Dezvoltării, n.r.)“. Pe pagina respectivă de internet (www.mdrap.ro) se regăsesc însă doar cele două tabele cu proiecte aprobate în cele două faze ale PNDL. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum s-au transformat o parte din mass media din câini de pază ai democrației, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

Alexandru LĂZESCU

Cum s-au transformat o parte din mass media din câini de pază ai democrației, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

Marea majoritate a jurnaliştilor români continuă să se închine la „icoanele” New York Times, Washington Post, CNN, The Guardian, nerealizând că acestea au deviat între timp semnificativ de la etica şi standardele tradiţionale ale jurnalismului.  

Filmuletul zilei

opinii

Câte ceva despre ororile nazismului

Nichita DANILOV

Câte ceva despre ororile nazismului

Realitatea din lagărele de naziste era atât de cosmetizată de aparatul de propagandă, încât chiar şi prizonierii proaspăt aduşi în vagoanele de vite sigilate aveau tendinţa să nu dea crezare sinistrelor zvonuri legate de exterminare. Ca să nu intre în panică, deţinuţii ce coborau din trenuri aveau parte de o privelişte aproape bucolică. E drept că exista sârmă ghimpată. Dar dincolo de sârmă domnea o ordine desăvârşită.

Povestea unui newsletter: Eminescu şi statistica

Ciprian IFTIMOAEI

Povestea unui newsletter: Eminescu şi statistica

Pe la începutul lunii decembrie 2021, mă pomenesc cu un telefon de la prietenul şi colegul Bogdan Pătărlăgeanu de la Direcţia de Comunicare a Institutului Naţional de Statistică (INS) cu propunerea de a colabora la un Newsletter pentru Ziua Culturii Naţionale (15 ianuarie) în care să surprindem crâmpeie din publicistica economică şi socială a poetului Mihai Eminescu, eventual, condimentate cu date statistice. Mai înainte de toate, prietenul Bogdan se interesă dacă ştiu ceva despre legătura lui Eminescu cu statistica, parcă, bănuind că am în lucru un studiu cu tema „Scurt istoric al statisticii oficiale în România” în care aveam câteva rânduri despre tema în cauză.

Atenţie la trend

Michael ASTNER

Atenţie la trend

În loc de motto: Jocurile minţii// cum mai reuşim noi/ să ne construim/ propriile capcane - cu cât mai sofisticate,/ cu atât mai durabilă/ propria închisoare.

pulspulspuls

Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

Aho aho, cetitori fraţi, staţi puţin şi nu mânaţi, căci pe astăzi Moşu’ vouă vă aduce brânză, ouă, dar şi niscai noutăţi din niscaiva zone mai mici ale politichiei ieşene pe care mulţi dintre noi le cam scosesem la pensie de câţiva ani, pe unii reprezentanţi chiar fără vechimea completă, ci pe caz de boală. 

Caricatura zilei

Pantaloni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X