Dramă de mamă: „Timp de 16 ani m-am chinuit să o scot de la Kasta Morrely“
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Dramă de mamă: „Timp de 16 ani m-am chinuit să o scot de la Kasta Morrely“

GALERIE
morel boleamorel
  • morel bolea
  • morel
- +
Dezvăluirile din presă, din ultimele zile, au determinat-o pe o ieşeancă să ne spună povestea dureroasă prin care trece, după ce fata ei a intrat în grupul de la Kasta Morrely. „Fiica mea e acolo şi de 16 ani nu pot să o scot. A plecat de acasă. Am pus-o atunci să aleagă între familie şi sediu, şi a ales sediul“, ne-a spus femeia care crede că fetele de la Kasta Morrely ar fi ca „nişte sclave“.

Redacţia Ziarul de Iaşi a fost contactată în cursul zilei de ieri de o mamă a uneia dintre fetele de la Kasta Morrely, disperată de faptul că şi-a pierdut fiica încă de acum 16 ani, când a plecat definitiv de acasă să locuiască la fundaţie. Femeia a fost încurajată de faptul că în aceste momente a fost pornită o anchetă şi speră să îşi recupereze fata. Părinţii nu au dorit să îşi dezvăluie numele de frică ca fiica lor să nu rupă complet legătura cu ei, însă povestesc cum încă de la început li s-a părut că ceva nu este în ordine cu această fundaţie.

„Fiica mea e acolo (n.r. - Kasta Morrely), şi de 16 ani nu pot să o scot. A plecat de acasă. Am pus-o atunci să aleagă între familie şi sediu, şi a ales sediul. Noi am făcut şi la ITM plângere şi am vrut să vedem cum sunt aceste fete şi cum lucrează, dar ni s-a zis doar că fac voluntariat. Ştiam că nu au niciun venit acolo şi lucrează pe bază de voluntariat, iar ITM-ul nu putea face mai mult decât atât şi ne-au zis să-i dăm pe mâna Poliţiei. Noi, ca să nu facem rău la fată, să nu se îndepărteze sau să facă altceva mai rău, am lăsat lucrurile aşa“, poves­teşte femeia printre lacrimi.

Femeia a vrut să confirme, de asemenea, unele lucruri pe care le-a citit în ultimele zile în legătură cu Kasta Morrely, şi care s-ar petrece, a­fir­mă ea, „de cel puţin 20 de ani“.

„Eu am fost la sediu la fată, în Pă­cu­rari, unde au un spaţiu, la parte­rul unui bloc. Acum, din banii pe care i-au făcut fetele cu tot felul de proiecte, au făcut o casă undeva mai încolo de Valea Lupului, în afara oraşului, spre Miroslava. Nu ştiu însă exact unde. Fata, de fiecare dată când am întrebat-o, niciodată nu a vrut să îmi spună unde, să pot să ajung şi eu acolo să văd unde este şi în ce condiţii trăieşte, ce face“, afirmă mama fetei care acum are în jur de 35 de ani.

Femeia afirmă că în acea casă de la Valea Lupului ar locui în acest moment aproximativ 20 de fete, iar Morel Bolea ar locui împreună cu acestea.

„Acolo este lucru necurat“

Povestea femeii este cutremu­rătoare, aceasta relatând cum, treptat, fata lor s-a îndepărtat tot mai mult de familie. Era în anul al II-lea de facultate când a fost dusă la Kasta Morrely de către o prietenă. De atunci, povesteşte femeia, fiica lor ajungea în fiecare zi acasă târziu în noapte, dimineaţa sau chiar deloc. Părinţii fetei au încercat prima dată să afle mai multe despre ce face fiica lor şi, simţind că „acolo este lucru necurat“ au încercat să o determine să renunţe punând-o să aleagă între familie şi „sediu“.

„Când am pus-o să aleagă, mi-a aruncat cheile de la apartament şi a plecat“, povesteşte mama care îşi stăpâneşte cu greu lacrimile.

De atunci a reuşit să o mai vadă doar pe la diferite evenimente din oraş, iar de vorbit o pot face doar sâmbăta.

„Am încercat să o sunăm şi în timpul săptămânii, dar nu se conectează apelul. Nu ştiu ce face. Când se conectează, îmi spune doar că nu a avut semnal sau nu a avut telefonul cu ea“, adăugând că „trebuie făcut ceva. Ne dorim să putem lua legătura cu mai mulţi părinţi. Acolo trebuie o anchetă profundă“.

Fetele de la Kasta Morrely „sunt terorizate“

În încercarea de a-şi recupera fa­ta, femeia a ajuns inclusiv la sediu şi a vorbit, spune ea, cu Morel Bolea, care ar fi jignit-o şi ar fi încercat să o scoată afară din sediu. „Eu am fost la sediu în urmă cu vreo doi ani. Fata era foarte rece faţă de noi şi am mers la sediu şi am încercat să vorbesc cu persoana respectivă, cu Morel. Mi-a vorbit foarte urât, mai să mă scoată afară. El stătea la o măsuţă, pe o canapea, cu nişte pantaloni scurţi care erau mai mult chiloţi, în jurul mesei doar sticle de băutură, iar pe masă o scrumieră plină cu trabucuri şi plin de fum acolo. I-am spus, «domnule, e copi­lul meu», iar el îmi râdea aşa, în faţă, că copilul a ales sediu, şi nu pe noi, ca părinţi“.

Femeia afirmă că fetele de la Kasta Morrely „sunt ca nişte sclave“. „Noi, ca părinţi, suntem terminaţi în privinţa asta. Ne-am chinuit şi i-am oferit condiţii ca să aibă un viitor. Ea a ales fundaţia. Noi i-am zis la fată că dacă ăla, Morel, îi spune că «mâine nu mai vii aici» ea nu mai are unde se duce. Dar de-ar fi să se întoarcă acasă, ar fi un lucru bun. Noi o primim acasă cu braţele deschise, vrem să o ajutăm să depă­şească impasul ăsta psihologic. Fe­tele acolo sunt terorizate, sunt sechestrate. În ce sens: orice ar face acolo fac ca sclavele. Îi stau lui la dispoziţie, face ce vrea el. Am văzut vocabularul lui şi cum vorbea cu ele şi cum se comporta cu ele. Asta m-a determinat să cred că ceva nu este în regulă“, adăugând că „nici nu vă imaginaţi cum le jigneşte şi cum vorbeşte cu ele. Toate fetele de acolo au facultate, părinţii s-au chinuit şi le-au crescut, le-au ţinut la facultate, iar un nemernic din ăsta se foloseşte de ele“.

În plus, zice femeia, fetelor de la Kasta Morrely le este interzis să aibă o relaţie. „Fetele nici măcar nu aveau voie să aibă o familie sau să le atingă. Doar să audă că una dintre fete aveau prieten că imediat credea că a făcut şi altceva cu ele. El nu voia să fie atinse de alte persoane decât de el, ca să spun aşa, şi să nu spun mai urât“.

„Ziarul de Iaşi“ a descris şi în 2013 o poveste oarecum similară, când o minoră a avut probleme în familie după ce devenise fotomodel. Atunci, Iuliana, o fată de 13 ani care câştigase mai multe concursuri, a fost oprită să mai meargă la fundaţie de către părinţi, care îşi făceau griji că începea să lipsească de la şcoală şi să aibă note mici. Într-o discuţie mai aprinsă, fata a primit câteva palme de la tatăl ei şi, cu sprijin financiar de la fundaţie, aceasta şi-a scos un certificat medico-legal, s-a prezentat la Poliţie şi a intrat sub supravegherea specialiştilor de la Centrul de Primire Urgenţe din Tătăraşi. În paralel, DGASPC a lansat o anchetă pentru a hotărî dacă violenţa părinţilor impunea decăderea din drepturi.

VEDEȚI ȘI:

Anchetă a poliţiei pentru abuz sexual la două fundaţii ieşene. Cazul unui fotomodel - AICI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

CFR - scurtă istorie

Cătălin ONOFREI

CFR - scurtă istorie

Să fie un semn că Drulă e alesul?

Filmuletul zilei

opinii

Proaspăt inadaptaţi

Briscan ZARA

Proaspăt inadaptaţi

Există o teorie ciudată care spune că fără frică nu poate exista viaţă. Frica este un rău necesar, obligatoriu pentru supravieţuire, iar dacă acesta nu vine din exterior, ţi-l faci singur. Când pereţii casei te apară de toţi demonii externi reali, în carne şi oase, îi descoperi cu cea mai mare pasiune pe cei interni, imaginari, mult mai mulţi şi mai fioroşi…

O perspectivă statistică asupra maternităţii la mamele minore

Ciprian IFTIMOAEI

O perspectivă statistică asupra maternităţii la mamele minore

În România, vârsta majoratului este la 18 ani, fiind oarecum asimilată cu ieşirea din perioada adolescenţei şi începutul maturităţii (adultul tânăr). Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se referă la adolescenţă ca fiind perioada de dezvoltare fizică şi psihică cuprinsă între 15 şi 19 ani. În articolul din această săptămână, ţinând cont de definiţia OMS, vom analiza din punct de vedere statistic problematica legată de maternitatea la mamele minore (maternitatea adolescentină).

Povestea de război a marii Regine (III)

Mihai DORIN

Povestea de război a marii Regine (III)

În emoţionanta sa scrisoare testamentară, intitulată „Ţării mele şi poporului meu”,  Regina Maria din anii senectuţii se dezvăluie cu aceeaşi sinceritate ca în cei ai tinereţii: „V-am iubit cu toată puterea inimii mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt; mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare. Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de mare restrişte şi vremuri de mari împliniri. Pentru un timp, mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceea care a păstrat flacăra vie, aceea care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag: m-ai numit «Mama tuturor» şi aşa vreau să rămân în amintirea ta, aceea care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau de pericol...”.

pulspulspuls

Bun, să zicem: iese Gigi. Ar putea bate cineva înapoi la uşile ferecate?

Bun, să zicem: iese Gigi. Ar putea bate cineva înapoi la uşile ferecate?

Multă lume auzim că a vibrat pozitiv zilele trecute, când s-a auzit că fostul premare Gigi a câştigat la Botoşani, în instanţă, pe cererea de eliberare condiţionată de la puşcărie unde stă din cauza mitei pretinse la semaforizarea inteligentă de la Iaşi. 

Caricatura zilei

Rădoi după Tokyo

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.