Drama ieșenilor care au rinichiul băgat în priză. Vârsta medie a dializaților de la Iași: 62-65 de ani

Aceasta înseamnă însă mai mult decât tratament, este un regim strict ce le redefinește complet viața. Zeci de mii de oameni sunt nevoiți să își ajusteze programul zilnic pentru ședințele de dializă, care durează de obicei între trei și cinci ore, de trei ori pe săptămână.

La Iași, vârsta medie a persoanelor aflate în programul de dializă este cuprinsă între 62 și 65 de ani. Deși există și pacienți tineri, aceștia reprezintă o proporție mai mică, sub 30-40%. Printre cei mai vechi pacienți din acest program se numără trei persoane, dintre care două au depășit recent 25 de ani de dializă, iar cel de-al treilea a ajuns la 30 de ani de tratament.

Primele semne ale bolii sunt umflarea picioarelor, oboseala crescută, lipsa de energie sau urinarea frecventă noaptea

Dr. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași, explică faptul că principalele cauze pentru care oamenii ajung să facă dializă sunt legate de lipsa unui control medical periodic. Medicul subliniază faptul că este esențial să facem aceste controale chiar și atunci când nu avem simptome evidente. Ignorarea primelor semne ale bolii, care sunt adesea nespecifice, cum ar fi umflarea picioarelor, oboseala crescută, lipsa de energie sau urinarea frecventă noaptea, poate duce la amânarea vizitei la medic. Dr. Nistor precizează că mulți pacienți nu își tratează afecțiunile cronice, precum hipertensiunea, diabetul zaharat sau insuficiența cardiacă, nu urmează tratamentele recomandate de medicul curant și astfel boala progresează, afectând în timp și funcția rinichilor.

Medicul explică faptul că stabilirea necesității dializei se face pe baza unor simptome clinice specifice, care reflectă starea de hidratare a pacientului. De exemplu, un pacient care suferă de edeme masive, scăderea saturației în oxigen sau afectări neurologice, precum confuzie, poate necesita dializă. De asemenea, simptomele similare cu cele ale pancreatitei acute, cum ar fi greața, vărsăturile, scăderea semnificativă în greutate și lipsa apetitului, pot indica necesitatea acestui tratament. Pe lângă aceste semne clinice, medicul spune că se iau în considerare și parametrii biochimici, adică analizele de sânge pentru uree și creatinină serică. Dializa devine necesară atunci când valorile acestor analize sunt de 5 până la 10 ori mai mari decât nivelul normal.

Citește și: FOTO Apelul telefonic care îți salvează viața. Două povești triste de la Iași, dar cu happy end – Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene

„Există boli genetice care pot duce la insuficiență renală, cea mai cunoscută fiind boala polichistică renală autosomal-dominantă. Aceasta este o afecțiune genetică, dar pe lângă ea există și alte boli cu origine genetică ce pot afecta rinichii. Totuși, insuficiența renală poate fi influențată și de factori de mediu. De exemplu, persoanele expuse pe termen lung la căldură, precum cei care lucrau în fabrici sau turnătorii, aveau o incidență mai mare de litiază renală și deshidratare. De asemenea, anumite substanțe chimice pot contribui la insuficiența renală, deși această problemă este mai puțin frecventă în prezent, datorită reducerii industriei la nivel național. În continuare, fumatul reprezintă un factor important, accelerând îmbătrânirea vaselor de sânge și, implicit, a rinichilor, prin înrăutățirea procesului de ateroscleroză”, a precizat dr. Ionuț Nistor.

Dintr-o săptămână întreagă, pacientul simte că doar trei zile sunt cu adevărat disponibile pentru activitățile normale

Dializa afectează considerabil viața de zi cu zi a pacienților. În primul rând, aceștia trebuie să meargă de trei ori pe săptămână la centrul de dializă, iar transportul este asigurat fie cu ambulanța, fie cu mașina. Asta înseamnă un program destul de rigid. Pacientul petrece aproximativ patru ore la centrul de dializă, iar după aceea se întoarce acasă, ceea ce duce la pierderea a aproape opt ore în fiecare dintre cele trei zile de dializă, incluzând și timpul de transport. În plus, înainte și după dializă, pacienții resimt simptomele specifice insuficienței renale, ceea ce le limitează semnificativ activitățile zilnice. Așa că, dintr-o săptămână întreagă, pacientul simte că doar trei zile sunt cu adevărat disponibile pentru activitățile normale.

„Ambulanța este necesară deoarece pot apărea complicații post-dializă, precum hipotensiune arterială, tulburări de ritm sau hipoglicemii, iar pacienții pot manifesta diverse simptome după ședințele de dializă. De asemenea, înainte de dializă, în cazul în care pacienții au făcut abuzuri alimentare, cum ar fi consumul excesiv de lichide, fructe sau legume, poate fi necesar ca dializa să fie realizată mai devreme decât era programat inițial”, a explicat medicul.

Fiecare centru de dializă are un psiholog care oferă sprijin și evaluare psihologică

Dr. Nistor afirmă că există pacienți cu o vechime considerabilă în programul de dializă. Acești pacienți au învățat să trăiască cu dializa, adoptând măsuri pentru a preveni complicațiile, cum ar fi limitarea aportului de lichide pentru a evita hiperhidratarea și consumul redus de fructe și legume pentru a preveni hiperpotasemia. Medicul spune că aceștia reușesc să își mențină o calitate a vieții bună, continuând să călătorească, chiar și în weekenduri, împreună cu alți pacienți dializați. Totodată, fiecare centru de dializă are un psiholog care oferă sprijin și evaluare psihologică, ajutând pacienții să gestioneze depresia, una dintre cele mai frecvente probleme asociate tratamentului pe termen lung.

Citește și: Transplanturile de rinichi, în scădere în Moldova: Iașul, codaș pe țară. Neimplicarea spitalelor și amestecul preoților obtuzi, unele din motive

„Își organizau excursii în locuri precum Mănăstirile din Moldova, Maramureș sau Delta Dunării, transformând aceste activități într-o modalitate de a face față bolii împreună și de a depăși dificultățile vieții”, a precizat dr. Nistor.

Există și pacienți care continuă să lucreze

Dr. Nistor menționează că există și pacienți care continuă să lucreze. Nu toate profesiile sunt ușor de continuat, dar există pacienți care își gestionează afaceri proprii sau lucrează în învățământ. Aceștia își adaptează programul, iar medicii îi spirijină, programând ședințele de dializă în după-amiaza sau în weekend, atunci când este posibil, pentru a le permite să-și continue activitatea didactică. Totuși, medicul spune că există și o populație mai îmbătrânită, iar majoritatea pacienților sunt acum pensionari sau beneficiază de pensionare anticipată.

 

 

Publicitate și alte recomandări video