anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

vineri, 03.07.2020

Drapele, vuvuzele şi pancarte.. sau maturizarea democratică a generaţiei twitter

GALERIE
paul nistor
  • paul nistor
- +

După un sfert de secol de evoluţie şontâcă a României prin labirintul democraţiei, după un sfert de secol de formare, aşezare şi predominanţă a partidelor politice postdecembriste, o nouă undă de seism civic traversează ţara. Numărul celor ieşiţi în stradă e comparabil cu cel din '89 şi '90, de aici şi tentaţia unor paralelisme cu idealurile frumoşilor nebuni anticomunişti, care au vrut, dintr-o dată şi fără jumătăţi de măsură, o ţară ca afară”.

 

O mare parte din oameni din stradă, azi, sunt însă alţii. O nouă generaţie, crescută şi educată în alte condiţii decât tinerii Pieţii Universităţii, îşi clamează dreptul la viaţă decentă şi la o societate organizată pe baze oneste. E un val de tineri care îmbrăţişează cu frenezie fenomenul de protest şi rezistenţă, dorind să-şi afirme sprijinul pentru anumite valori şi să participe activ la consolidarea democraţiei româneşti. Nimic nu e de condamnat. O generaţie pe care unii o doreau mută şi amorfă, irupe azi, îşi strigă durerea şi vrea un real botez al focului”, în numele unui proiect de ţară care să şteargă toate plăgile României de ieri.

Nu doar ei, dar şi noi... ceilalţi, cu toţii aveam nevoie de o împrospătare a idealurilor civice, de o reactualizare a unui program democratic vizionar şi de bună guvernare, care să rupă buruienile echivocului, corupţiei şi a construcţiei societăţii pe norme strâmbe. Departe de a conduce la sfâşierea ţării, aceste proteste aduc cu ele maturizarea democratică a unei noi generaţii, dar şi a României, în general, ca ţară care nu şi-a consolidat pe deplin instituţiile. După un sfert de secol, era absolut necesar un nou mare proiect”, un nou 1848, un nou 1989, în care cetăţenii activi şi responsabili să formuleze un set de idei ce pot transforma ţara din temelii. E un moment prielnic ca în spaţiul public să fie dezbătut un program care, urmat cu consecvenţă în anii ce vin, să poată da un alt contur societăţii.

Instrumentele imediate ale spiritului protestatar sunt azi inedite. Lipsesc discursurile din balcoane sau din mijlocul pieţei (deşi, în anumite cazuri, ar fi necesare, pentru rolul lor formativ şi educativ). Lipsesc liderii politici care să vorbească oamenilor, pentru că mulţi nu mai au credibilitate. Cei ieşiţi în stradă par a fi mai puţin încrâncenaţi (dar la fel de serioşi) ca cei din '90. Strigă, se agită cu convingere, dar mai şi glumesc, uneori au timp şi de un umor subtil pentru a traversa o situaţie tensionată. Combină dezinvolt drapele solemne cu vuvuzele asurzitoare, postări militante cu selfie-uri de atragere la proteste a amicilor... Nu mai au discursurile din balcoane, dar au pancartele atractive, au sloganurile scurte şi precise, au vorbele pline de spirit. Par că au depăşit ideologiile şi merg direct la ideile de bun simţ şi bună guvernare. Nu mai au mari lideri, dar sunt atenţi la postări şi la ştiri, urmăresc conferinţe de presă, înţeleg detalii alambicate” cu care ar dori unii să-i manipuleze.

Sub ochii vechii Românii, o nouă generaţie se aruncă în incandescenţa civismului şi asta ne garantează nouă, tuturor, o speranţă într-un viitor mai bun. Tinerii care ieri erau îngrijoraţi doar pentru destinul personal, care trăiau în banal, care duceau vieţi separate, se unesc azi pentru un ideal înalt, încep să formeze o comunitate care are şanse să rămână solidară mult timp. E o trezire la viaţă care poate înseamna un nou proiect românesc, o nouă efervescenţă şi o mare determinare în a-l pune în aplicare.

Nimic nu-i opreşte. Nici măcar minciuna ruperii ţării, care nu pare să prindă la oameni educaţi şi inteligenţi. Din contra, din acest val viu se naşte o nouă comunitate puternică, cu un liant ideatic care nu poate fi dizolvat. Cei care nu consimt la regulile ei, treptat vor rămâne periferici. Nu, Bucureştiul nu e un nou Kiev, iar România nu se va transforma într-o Ucraină însângerată. Revolta civică românească nu incriminează minorităţi, nici vecini şi nici duşmani externi. E vizată doar cangrena internă şi se doreşte o igienă deplină a societăţii. E drept, pentru asta românii au nevoie şi de Aliaţi, solicită sprijinul direct al democraţiilor occidentale şi se simt mai europeni ca oricând. Iar Aliaţii îşi dovedesc pe deplin utilitatea, mai ales la vremuri de cumpănă.

Pentru tinerii de azi, se pare că timpul retoricii cronofage şi al discuţiilor politice, cu faţadă politicoasă, dar inutilă, a trecut. Democraţia generaţiei twitter e scurtă, precisă şi cu idei bune. Răbdarea nu e o calitate a noilor protestatari. Şi nici abandonarea visurilor. Mai degrabă intuim hotărârea în proiectarea unei altfel de Românii, o Românie pe care cei mai mulţi dintre politcienii actuali sunt incapabili să şi-o imagineze.

Paul Nistor - Institutul de Istorie A.D. Xenopol”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce se ascunde în spatele scenei în războiul de la Aeroportul Iaşi

Dan CONSTANTIN

Ce se ascunde în spatele scenei în războiul de la Aeroportul Iaşi

Din păcate, disputa acesta din jurul şefului Aeroportului nu are în centru faptul că Bulgariu nu a făcut nimic pentru dezvoltarea aerogării.

Filmuletul zilei

opinii

Contextualizări

Alexandru CĂLINESCU

Contextualizări

Cuvântul de ordine în ce priveşte recuperarea moştenirii culturale, chiar în perioada relativei „liberalizări” de la mijlocul anilor ’60, a fost „valorificare critică”, formulă care e un alt nume pentru „contextualizare”. În cazul operelor literare, prefaţa era cea mai la îndemână modalitate de a-i arăta cititorului cum trebuie interpretat „corect” textul.

Boss, nu vrei un elicopter?

Radu POPESCU

Boss, nu vrei un elicopter?

...sau măcar un deputat!

„Acţionarii” lui Pedro

Nicolae CREŢU

„Acţionarii” lui Pedro

Aşteptând într-o staţie de autobuz, îmi cade privirea pe un poster comercial care etalează o promoţie îmbietoare la uleiul „Floriol”. Pe care nu-l cumpăr niciodată: în ce mă priveşte, e concurat fără speranţă de „Unisol”-ul de „primă presă”, aşa că promoţia, fălească-se cu preţul ei redus, tot rece mă lasă. Dar nu despre ce cumpăr (şi ce nu), nici despre motivele şi criteriile „în materie de”, nici atât despre marketingul stradal (cel de pe canalele TV, cu calupurile lui sâcâitoare, e un adevărat test de anduranţă când câte un film chiar merită văzut până la capăt), vreau să vă… povestesc, veţi vedea de îndată. Ci despre cu totul altceva, deşi venind, ei da, dinspre imaginea de pe acel poster şi „rezonanţa” mărcii cu pricina în memoria mea.

pulspulspuls

Despre culegătorii de scame: iaca ce funcţie poţi primi!

Despre culegătorii de scame: iaca ce funcţie poţi primi!

Ne tot înghiontesc de câteva zile cu întrebările mai mulţi cetitori ai rubricuţei, chestionându-ne asupra unui aspect pe care, ca să fim sinceri, l-am observat şi noi de ceva vreme încoace: de ce conţilierul municipal leberal Dovleac l-o tot fi gratulând, periind şi culegându-i scamele de pe sacou cu aşa osârdie, de vreo lună încoace, pe premarele Peni Hill? 

Caricatura zilei

Paparazzi

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.