Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
În anul 1948, după naţionalizarea de la 11 iunie, Gheorghe Gheorghiu-Dej pleacă la Moscova pentru a pune bazele unui acord de colaborare economică cu marele vecin de la răsărit. Se pare că nu există în arhive nici un fel de date asupra conţinutului discuţiei dintre Dej şi Stalin. Unul dintre cei mai importanţi exegeţi ai perioadei comuniste, Lavinia Betea, vorbeşte despre instituţia martorului privilegiat, adică a acelor persoane care au participat direct la anumite fapte istorice.
În cazul acesta este vorba de amintirile lui Paul Sfetcu, cel care a lucrat 13 ani în anticamera lui Dej. Astfel, la întâlnirea cu partea română, Stalin avea cunoştinţă de planurile marilor puteri europene de a se construi, sub conducerea lui Thomas Wilson, un canal Dunărea-Marea Neagră, ba mai mult chiar, era în posesia proiectului. Dej, care habar nu avea de aceste lucruri, ar fi spus că România nu dispune de resursele financiare, tehnice şi umane pentru o lucrare de aşa o anvergură. Stalin a rămas pe poziţie afirmând că fonduri se vor găsi şi că URSS va livra mijloacele tehnice necesare pentru executarea canalului. Stalin nu a spus care sunt motivaţiile gestului său. Oricum, nu prea avea obiceiul să se confeseze oricui şi, de multe ori, deciziile sale aveau un caracter enigmatic.
A făcut mare vâlvă, în 1980, pasajul referitor la discuţia Dej-Stalin cuprins în romanul Cel mai iubit dintre pământeni al lui Marin Preda. În romanul lui Preda, Stalin îi spune lui Gheorghiu-Dej că bani nu are să-i dea, pentru că nu are nici el, dar poate să-l ajute cu maşini pentru a face un canal unde să-i strângă pe reacţionarii care fac glume pe seama noii conduceri a ţării, astfel încât să scape de aceşti inşi glumeţi. În amintirile lui Sfetcu se spune că Gheorghiu-Dej ar fi spus că am devenit convins că Stalin a urmărit cu totul altceva (decât Canalul în sine n.n.) şi sunt aproape sigur că, dacă ar mai fi trăit şi Canalul ar fi fost dat în exploatare, ar fi cerut României să renunţe «de bunăvoie şi nesilită de nimeni» la stăpânirea gurilor de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Inclusiv a Deltei, pe motiv că avem de-acum ieşire directă la Mare prin Canalul pe care l-am construit. Această convingere a lui Dej este credibilă, dacă se are în vedere faptul că în iarna lui 1948 avusese loc o altă întâlnire bilaterală româno-sovietică, în care se luaseră mai multe decizii strategice. Astfel, există o stenogramă din 3 februarie 1948, ora 20.00, când Stalin, Molotov ş.a. se întâlnesc cu Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ana Pauker, ministrul Afacerilor Externe, Gheorghiu-Dej, ministrul Industriei şi Comerţului, Vasile Luca, ministrul Finanţelor, Lothar Rădăceanu, ministrul Muncii şi Asigurărilor Sociale şi Gheorghe Vlădescu-Răcoasa (fost asistent al lui Dimitrie Gusti şi viitor rector al ASE Bucureşti), ambasadorul României în U.R.S.S., subiectul discuţiilor fiind pactul de asistenţă mutuală dintre cele două ţări. Printre amabilităţile de la începutul discuţiilor, cele două delegaţii se plâng de faptul că iarna lui 1948 este caldă (Dej ajunge să spună că în România este mai cald decât este nevoie pentru ţară), semn că, în ciuda îngheţului ideologic, încălzirea globală începea, temător, să se manifeste încă de pe atunci... După ce se pun la punct unele detalii din tratat, Molotov ridică problema frontierei dintre România şi URSS de pe braţul Chilia, chestiune nerezolvată din 1940. Ideea era ca odată cu tratatul să se semneze şi un protocol prin care insulele Coasta-Dracului (Tătaru-mic), Dalerul mare, Dalerul Mic, Maican şi Limba să fie cedate URSS (în protocol va fi inclusă în final şi Insula Şerpilor). În acest moment se iterează, de către Stalin, posibilitatea realizării unui viitor canal Dunărea-Marea Neagră, la care URSS va acorda ajutor şi sprijin. Ana Pauker întreabă dacă este posibil ca acest aspect să fie inclus în textul protocolului, lucru pe care sovieticii îl evită cu diplomaţie (adică se fac că nu au auzit-o pe tovarăşa Ana). Discuţiile pe acest subiect se încheie cu o afirmaţie halucinantă al lui Petru Groza care spune că colaborarea cu U.R.S.S. va compensa însutit pierderea insulelor. Lui îi este clar că Uniunea Sovietică are nevoie de aceste insule, pentru a avea posibilitatea de a ţine sub control toate gurile Dunării. Un asemenea control realizat de către o putere prietenă, aşa cum este U.R.S.S., nu numai că nu va stânjeni România, dar poate să-i fie doar folositor.
Din toate acestea se poate observa cât de puţin au contat argumentele tehnico-economice şi cât cele politico-ideologice şi geo-strategice în luarea deciziei de a se construi Canalul. Dej nu avea nevoie de aşa ceva (spunea că se va alege cu o gaură în pământ, şi aşa a şi fost!), iar Stalin avea interese pe care i le putem bănui, care, oricum, erau departe de cele ale României. În ţară nu s-a ştiut cui a aparţinut ideea, deoarece s-a emis, la 25 mai 1949, o Hotărâre a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român cu privire la începerea lucrărilor, de unde rezulta că este o decizie comună, de partid.
După câteva luni, în vara lui 1949 încep lucrările. Teoretic, partea de proiectare şi de stabilire a termenelor de execuţie, a devizelor şi a contractelor de finanţare trebuia să se fi încheiat (lui Ceauşescu partea aceasta i-a luat trei ani!).
Nimeni nu a văzut vreodată proiectul de execuţie a întregului canal. Acesta era, teoretic, la specialiştii sovietici care nu l-au pus nimănui la dispoziţie. Lucrul s-a început pe baza sugestiilor venite de la comisia sovietică însărcinată să ofere sprijin construcţiei Canalului.
În aceste condiţii stranii, au urmat patru ani în care s-au irosit sume uriaşe, patru ani de drame colective şi individuale!
Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |