anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 05.10.2022

Drum fără pulbere (V)

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

În octombrie 1972, Ceaușescu vizitează Belgia, unde i se prezintă, printre altele, portul Anvers, ecluza Boudouin și alte amenajări portuare. În aprilie 1973, vizitează Olanda, prilej cu care se discută asupra viitoarei rute fluviale europene Rin-Main-Dunărea, regina Iuliana vorbind despre poziția strategică a Olandei și României, amplasate la gurile a două mari fluvii, cele două țări urmând să joace un rol important în realizarea unei căi de comunicație pe apă care să unească Marea Nordului de Marea Neagră. Toate aceste viziuni mărețe l-au determinat pe Ceaușescu, aflat în plină glorie internațională după momentul 1968, să se implice într-un astfel de proiect cu miză europeană, care presupunea realizarea unui canal între Dunăre și Marea Neagră. Astfel, între 18-19 iunie 1973, are loc Plenara PCR în care, în afară de probleme legate de perfecționarea învățământului (boală veche la noi!) și de rolul femeii în societate, se ia Hotărârea privind reluarea lucrărilor pentru sistemul de navigație Dunărea-Marea Neagră și amplasamentul noului port maritim. Se aveau în vedere trei obiective: canalul propriu-zis, portul maritim Constanța Sud-Agigea și hidrocentrala de la Cernavodă, după modelul de la Porțile de Fier (acest ultim obiectiv fusese inclus în Hotărâre fără avizul specialiștilor, care, atunci când au prezentat consecințele unui astfel de proiect asupra mediului, l-au determinat pe șeful statului să se răzgândească), așa cum aflăm din articolul lui Valentin Ciorbea din Dosarele Istoriei, nr. 4 (80) din 2003. Această pasiune bruscă a lui Ceaușescu pentru mari lucrări hidrotehnice este alimentată suplimentar și de vizita în R.F.G. din 26-30 iunie 1973, când vede, printre altele, și portul Hamburg, printre cele mai mari din lume. În scurt timp, la 9 iulie 1973, se întâlnește la Neptun cu specialiștii în domeniu, se iau primele hotărâri și se fac primele vizite, cu elicopterul, asupra traseului viitorului canal.

Proiectul a fost realizat de către un colectiv de ingineri de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto-Navale și Aeriene (IPTANA), șef de proiect fiind ing. Chiriac Avădanei (1927-2014), absolvent al Liceului Internat „Costache Negruzzi“ și al Politehnicii din Timişoara (implicat în proiectarea Transfăgășanului, a Autostrăzii București-Pitești și a Canalului București-Dunăre), acesta plecând la drum, în 1973, cu 182 de ingineri şi tehnicieni, iar în final, în 1975, ajungându-se la 215 ingineri şi tehnicieni, fiind elaborate 33.000 de proiecte pentru realizarea infrastructurii canalului.

În 1976 încep lucrările, pe baza Proiectului general de execuție privind realizarea Canalului Dunărea-Marea Neagră. În mod curios, acest proiect va fi aprobat de către Comitetul Politic Executiv tocmai la 9 mai 1978. Din cei 64,4 km din brațul principal al Canalului, 40 km urmau să fie executați de către armată, iar 10 km de către tineret, motiv pentru care au fost dislocați acolo 3.800 de tineri muncitori, studenți și elevi, în 1977, de exemplu, fiind în șantier studenți din București și Craiova (cine știe câte restanțe aveau, de au acceptat să meargă la Canal...). Câți deținuți politici au muncit la Canal? Oficial nu au fost deloc. Însă, din ceea ce aflăm de la Memorialul de la Sighet, rezultă că un grup de cinci tineri bucureșteni, Ioan Marinescu, Radu Negrescu-Şuțu, Dan Nițu, Raymond Păunescu și Nicolae Windisch, semnatari ai Apelului Goma adresat Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa de la Belgrad, au fost condamnați, pe 5 iulie 1977, într-un proces cu ușile închise, la un an de muncă forțată la Canal. După o grevă a foamei și după intervenția președintelui Jimmy Carter și a Amnesty International, cei cinci vor fi eliberați și vor părăsi țara în același an.

Construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră a costat 24 de miliarde de lei sau 2 miliarde de dolari, după diverse surse, iar la realizarea lui au lucrat, inițial, 22.000 de oameni, iar în ultimii ani s-a ajuns la 32.000 de oameni, dintre care peste 23.000 erau conducători de utilaje şi şoferi. Personalul tehnic, de execuţie, a fost format din 470 de ingineri, 240 de subingineri şi 700 de tehnicieni constructori. Execuția lucrărilor a necesitat realizarea unor utilaje de mare capacitate, precum benzi transportoare de mare distanță, excavatoare cu cupe de 7-8 m3, sau autobasculante mare tonaj, cea mai spectaculoasă fiind DAC 120 DE, ce se apropia de dimensiunea unei case cu două etaje. Putea transporta 120 de tone, avea o propulsie Diesel-electrică, anvelope Michelin cu diametrul de 3,2 metri, servodirecție, servofrână, aer condiționat și era o copie a unei autobasculante americane marca Lectra Haul.

La Canal s-au excavat 294 milioane m3 la canalul principal și alte 87 milioane m3 la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane decât la Canalul Suez și cu 140 milioane decât la Canalul Panama) și s-au turnat 5 milioane m3 de betoane. Cantitatea excavată ar fi echivalentul volumetric al 11.000 hoteluri Unirea, iar, dacă s-ar fi împrăștiat pe cei 145 km2 ai orașului Iași ar fi rezultat un strat uniform de pământ, piatră, argilă, cretă etc. de 2,6 m (asta da sarcină pentru lucrătorii primăriei!).

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O reformă care nu se va face (II)

Cătălin ONOFREI

O reformă care nu se va face (II)

Poveste cu doi înecaţi.

opinii

Mahalaua digitală

Florin CÎNTIC

Mahalaua digitală

Deşi nu prea îmi pierd timpul cu comentariile sterile de pe social media, nu încetez să mă minunez de ticăloşia, prostia delirantă şi reaua credinţă care parazitează până la sufocare opiniile articulate, chiar dacă uneori provocatoare din bula mea, ale lui Dan Alexe, Sorin Ioniţă sau Mădălin Hodor. Când scriam acest text, în urmă cu foarte mulţi ani, credeam că se va atenua în timp cotcodăceala otrăvită a smintiţilor care intervin obraznic şi contondent pe internet. După cum vedem azi, maladia s-a agravat.

A plecat ministrul. Ce ne facem?

Ioan Alexandru TOFAN

A plecat ministrul. Ce ne facem?

Aşadar, o lege scurtă şi clară (150 de pagini sau chiar 120 este deja prea mult), generală şi fără elanuri civilizatoare, împreună cu o responsabilitate mare acordată celor care predau şi învaţă. Nu ştiu dacă este soluţia potrivită. Dar măcar ne putem gândi la ea, ca alternativă la începuturile care nu se mai termină ale reformelor din educaţie şi la legile care vor să fie săpate în piatră cu mina de la pix.

Despre copilărie (I)

Radu PĂRPĂUȚĂ

Despre copilărie (I)

Copilăria mea a coincis cu primii ani ai deschiderii „domniei” lui Ceauşescu, când se instaurase o efervescenţă în societatea românească. M-am gândit să povestesc despre perioada aceea, fiindcă este bine să nu uităm învăţămintele de atunci. 

pulspulspuls

Amantele dezvoltatorilor imobiliari din târg. Scurt ghid erotic pentru developeri

Amantele dezvoltatorilor imobiliari din târg. Scurt ghid erotic pentru developeri

Astăzi vom trece în revistă câte ceva din comportamentul hormonal de vârsta aproape septuagenară a unor dezvoltatori imobiliari din târgul nostru, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Tractorul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.