Drum fără pulbere (V)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

Drum fără pulbere (V)

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

În octombrie 1972, Ceaușescu vizitează Belgia, unde i se prezintă, printre altele, portul Anvers, ecluza Boudouin și alte amenajări portuare. În aprilie 1973, vizitează Olanda, prilej cu care se discută asupra viitoarei rute fluviale europene Rin-Main-Dunărea, regina Iuliana vorbind despre poziția strategică a Olandei și României, amplasate la gurile a două mari fluvii, cele două țări urmând să joace un rol important în realizarea unei căi de comunicație pe apă care să unească Marea Nordului de Marea Neagră. Toate aceste viziuni mărețe l-au determinat pe Ceaușescu, aflat în plină glorie internațională după momentul 1968, să se implice într-un astfel de proiect cu miză europeană, care presupunea realizarea unui canal între Dunăre și Marea Neagră. Astfel, între 18-19 iunie 1973, are loc Plenara PCR în care, în afară de probleme legate de perfecționarea învățământului (boală veche la noi!) și de rolul femeii în societate, se ia Hotărârea privind reluarea lucrărilor pentru sistemul de navigație Dunărea-Marea Neagră și amplasamentul noului port maritim. Se aveau în vedere trei obiective: canalul propriu-zis, portul maritim Constanța Sud-Agigea și hidrocentrala de la Cernavodă, după modelul de la Porțile de Fier (acest ultim obiectiv fusese inclus în Hotărâre fără avizul specialiștilor, care, atunci când au prezentat consecințele unui astfel de proiect asupra mediului, l-au determinat pe șeful statului să se răzgândească), așa cum aflăm din articolul lui Valentin Ciorbea din Dosarele Istoriei, nr. 4 (80) din 2003. Această pasiune bruscă a lui Ceaușescu pentru mari lucrări hidrotehnice este alimentată suplimentar și de vizita în R.F.G. din 26-30 iunie 1973, când vede, printre altele, și portul Hamburg, printre cele mai mari din lume. În scurt timp, la 9 iulie 1973, se întâlnește la Neptun cu specialiștii în domeniu, se iau primele hotărâri și se fac primele vizite, cu elicopterul, asupra traseului viitorului canal.

Proiectul a fost realizat de către un colectiv de ingineri de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto-Navale și Aeriene (IPTANA), șef de proiect fiind ing. Chiriac Avădanei (1927-2014), absolvent al Liceului Internat „Costache Negruzzi“ și al Politehnicii din Timişoara (implicat în proiectarea Transfăgășanului, a Autostrăzii București-Pitești și a Canalului București-Dunăre), acesta plecând la drum, în 1973, cu 182 de ingineri şi tehnicieni, iar în final, în 1975, ajungându-se la 215 ingineri şi tehnicieni, fiind elaborate 33.000 de proiecte pentru realizarea infrastructurii canalului.

În 1976 încep lucrările, pe baza Proiectului general de execuție privind realizarea Canalului Dunărea-Marea Neagră. În mod curios, acest proiect va fi aprobat de către Comitetul Politic Executiv tocmai la 9 mai 1978. Din cei 64,4 km din brațul principal al Canalului, 40 km urmau să fie executați de către armată, iar 10 km de către tineret, motiv pentru care au fost dislocați acolo 3.800 de tineri muncitori, studenți și elevi, în 1977, de exemplu, fiind în șantier studenți din București și Craiova (cine știe câte restanțe aveau, de au acceptat să meargă la Canal...). Câți deținuți politici au muncit la Canal? Oficial nu au fost deloc. Însă, din ceea ce aflăm de la Memorialul de la Sighet, rezultă că un grup de cinci tineri bucureșteni, Ioan Marinescu, Radu Negrescu-Şuțu, Dan Nițu, Raymond Păunescu și Nicolae Windisch, semnatari ai Apelului Goma adresat Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa de la Belgrad, au fost condamnați, pe 5 iulie 1977, într-un proces cu ușile închise, la un an de muncă forțată la Canal. După o grevă a foamei și după intervenția președintelui Jimmy Carter și a Amnesty International, cei cinci vor fi eliberați și vor părăsi țara în același an.

Construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră a costat 24 de miliarde de lei sau 2 miliarde de dolari, după diverse surse, iar la realizarea lui au lucrat, inițial, 22.000 de oameni, iar în ultimii ani s-a ajuns la 32.000 de oameni, dintre care peste 23.000 erau conducători de utilaje şi şoferi. Personalul tehnic, de execuţie, a fost format din 470 de ingineri, 240 de subingineri şi 700 de tehnicieni constructori. Execuția lucrărilor a necesitat realizarea unor utilaje de mare capacitate, precum benzi transportoare de mare distanță, excavatoare cu cupe de 7-8 m3, sau autobasculante mare tonaj, cea mai spectaculoasă fiind DAC 120 DE, ce se apropia de dimensiunea unei case cu două etaje. Putea transporta 120 de tone, avea o propulsie Diesel-electrică, anvelope Michelin cu diametrul de 3,2 metri, servodirecție, servofrână, aer condiționat și era o copie a unei autobasculante americane marca Lectra Haul.

La Canal s-au excavat 294 milioane m3 la canalul principal și alte 87 milioane m3 la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane decât la Canalul Suez și cu 140 milioane decât la Canalul Panama) și s-au turnat 5 milioane m3 de betoane. Cantitatea excavată ar fi echivalentul volumetric al 11.000 hoteluri Unirea, iar, dacă s-ar fi împrăștiat pe cei 145 km2 ai orașului Iași ar fi rezultat un strat uniform de pământ, piatră, argilă, cretă etc. de 2,6 m (asta da sarcină pentru lucrătorii primăriei!).

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Alexandru LĂZESCU

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Ambiţiile Franţei de a determina decuplarea UE de Statele Unite, în baza conceptului „autonomie strategică”, şi de adoptare a unei poziţii neutre în competiţia geopolitică dintre America şi China, în coroborare cu focalizarea Washingtonului pe zona Indo-Pacifică, riscă să divizeze serios Europa şi să fractureze grav relaţia transatlantică.

Filmuletul zilei

opinii

Un geniu

Nichita DANILOV

Un geniu

Aici ar trebui să depună jurământul atât preşedintele, cât şi tot guvernul României, a spus el. Da, aici, în fosta închisoare de la Sighet, unde se mai aud scâncetele şi urletele foştilor deţinuţi politici care au fost supuşi la privaţiuni şi chinuri inimaginabile, tocmai ca să avem acum o temelie pentru a ne clădi noua democraţie şi noua societate...

Practicile mele agricole

Michael ASTNER

Practicile mele agricole

Zilele trecute, pe când culegeam strugurii reci de la ploaie şi burniţă ba din vârf de vişin (unde s-a căţărat fraga neagră), ba din corzile tăiate cu crăci de vişin cu tot, deci la sol, mi-am adus aminte de copilărie, când, cam tot în perioada asta, eram duşi, după doar două săptămâni de şcoală, la practică agricolă.

Etimologicale pescăreşti (VIII)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (VIII)

A venit acum momentul ca să dedic câteva paragrafe admirabilei lotci lipoveneşti, indisolubil legată în memoria mea afectivă de explorarea apelor Dunării, pentru pescuit sau în alte scopuri.

pulspulspuls

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Pentru că tot a făcut Şoşoaca cinste târgului care a ales-o anul trecut senatoare, venind la hramul Sfintei şi făcând şi olecuţă de circ, am zic că nu ar strica să vă prezentăm o fotografie mai de arhivă, din colecţia rară, că ar fi multe de comentat şi, mai ales, de băgat la cap dacă vrem să ştim de unde şi de către cine ne-a fost paraşutată pe listeaceastă revelaţie politică. 

Caricatura zilei

Sochoauxă

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.