Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Aici sunt banii dumneavoastra!

Drumarii români, de două ori mai profitabili decât cei străini

Topul primilor 10 jucători este dominat, în perioada 2008 - 2011, de grupul UMB, controlat de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.

GALERIE
umbrarescu
  • umbrarescu
- +

Companiile locale specializate în construcţia de drumuri au avut în perioada 2007-2011 o marjă medie a profitului de aproximativ 8%, dublă faţă de cea a celor străine, potrivit Consiliului Concurenţei, care se aşteaptă atât la falimente, cât şi la achiziţii sau fuziuni pe piaţă în perioada următoare.

 

Pe piaţa românească a lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi au activat în perioada 2007 - 2011 aproximativ 640 de firme româneşti şi străine, din care, la sfârşitul lunii iunie 2011, aproximativ 13% se aflau în insolvenţă/faliment sau cu activitatea suspendată, potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei, realizat după finalizarea unei anchete privind acest sector. "Perioada de creştere a sectorului de construcţii, respectiv 2007 - 2008 s-a reflectat şi în creşterea cifrei de afaceri totală obţinută din activităţi execuţie de lucrări de construcţii de drumuri de către întreprinderile identificate ca fiind active pe piaţă. Astfel, în anul 2008, aceasta a fost de aproximativ 3,885 miliarde euro, în creştere cu 27% faţă de anul 2007. În anul 2011, cifra de afaceri totală a fost de aproximativ 3,447 miliarde de euro, în creştere cu 16% faţă de anul anterior. Tendinţa indicatorului este de revenire faţă de perioada de declin, 2009 - 2010", se arată în document.. În perioada 2007 – 2008, aproximativ 90% din firmele active pe piaţă au înregistrat profit, în timp ce în perioada 2009 – 2011, procentul acestora a scăzut la aproximativ 80%.
 
Cele mai mari cote de profit
 
Cotele de profit ating un maxim de aproximativ 30% în anul 2009, dar în general se situează sub 4%. Aproximativ 99% dintre firmele care au realizat profit, în fiecare an din perioada analizată, au avut cote ale câştigului de sub 4%, potrivit sursei citate. "Pe fondul unei evoluţii pozitive a cifrei de afaceri în perioada de creştere economică, de regres în perioada de criză şi cu tendinţă de revenire în anul 2011, evoluţia profitului net realizat de întreprinderile active pe piaţă a fost descrescătoare în perioada analizată. Astfel, în anul 2011, profitul net a însumat aproximativ 260 milioane euro, în scădere cu 42% faţă de anul 2007. O posibilă cauză ar fi lipsa lichidităţilor datorată întârzierii efectuării plăţilor de către autorităţile contractante pentru lucrările care le-au fost executate, pe fondul creşterii costurilor financiare ale creditării", arată autorii analizei raport. În perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obţinut pe piaţă a fost de aproximativ 7%, respectiv de circa 8% pentru constructorii români şi de circa 4% pentru cei străini. În anul 2011, circa 19% dintre constructorii români au înregistrat pierderi, comparativ cu 45% dintre cei străini. Instituţia notează că procentul de firme româneşti care au înregistrat pierderi a crescut de la circa 3% în anul 2007 la aproximativ 19% în anul 2011, în timp ce ponderea companiilor străine s-a menţinut în intervalul 34 - 47%, în întreaga perioadă. Analizând rezultatele financiare ale constructorilor străini, s-a constatat că aproximativ 75% dintre aceştia au raportat pierderi, în cel puţin un an, respectiv 43% au raportat pierderi în cel puţin 3 ani din cei 5 ani ai perioadei 2007 - 2011. "Absenţa, ani la rând, a profiturilor la aproximativ 43% dintre constructorii străini ridică întrebări referitoare la: «Cum se menţin aceste întreprinderi pe piaţă»? sau «De ce nu decid să se retragă din România»?. Aceste firme sunt unele multinaţionale, cu experienţă şi recunoaştere în domeniu, deci nu se pune problema lipsei unei strategii de afaceri generatoare de profit. După cel puţin cinci ani de activitate în România se presupune, de asemenea, că au depăşit dificultăţile şi cheltuielile suplimentare impuse de intrarea pe o nouă piaţă. Absenţa profiturilor constructorilor străini s-ar putea explica prin transferul profiturilor către alte firme ce aparţin aceluiaşi grup prin încheierea de diferite contracte (de consultanţă, furnizare de forţă de muncă/materiale de construcţii)", se mai arată în raport.
 
Principalii jucatori
 
Din firmele active pe piaţă în perioada analizată, primele 10, româneşti şi străine, au cumulat în fiecare an în perioada 2007 – 2011 o cotă de piaţă situată în intervalul 39 - 46%. Topul primilor 10 jucători este dominat, în perioada 2008 - 2011, de grupul UMB, controlat de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, în analiza căruia au fost luate în considerare firmele A&R, UMB Spedition şi Tehnostrade, toate trei din judeţul Bacău. Printre jucătorii care s-au menţinut în top, cu cote de peste 5%, instituţia menţionează grupul francez Colas (Colas Drumuri, Colas SA Franţa Sucursala România, Colas România, SCCF Iaşi - Grup Colas, Sorocam Bucureşti, ADP Timişoara şi ADP Constanţa) - în perioada 2007 - 2010, Romstrade (firmă deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache) şi Bechtel Internaţional – ambele în perioada 2007 - 2009, Tehnologica Radion (în anii 2008 şi 2010), grupul austriac Strabag (Antrepriza Reparaţii şi Lucrări - ARL Cluj, Bitunova România Bucureşti, Drumco Timişoara şi Strabag Bucureşti) - în anul 2010 şi grupul italian Astaldi (Astaldi SPA Italia sucursalele România şi Gheorghe Petraşcu Bucureşti, Italstrade SPA Sucursala Bucureşti şi Astalrom Călăraşi) - în anul 2011. Consiliul Concurenţei arată că, analizând profiturile obţinute de principalele firme active pe piaţă, au fost evidenţiate câştiguri substanţiale ale firmelor româneşti, comparativ cu cele, moderate, obţinute de către cele străine.  "Însumate, profiturile obţinute de întreprinderile româneşti depăşesc 30% din profitul total obţinut pe piaţă, în fiecare an al perioadei analizate, ajungând chiar la valori de peste 50% în anii 2009 şi 2010. În perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obţinut de către principalele firme active pe piaţă a fost de 10,5%, respectiv de circa 16% pentru constructorii români şi de circa 4% pentru cei străini", se spune în raport.
 
Mult sub media europeană
 
Referitor la pierderile înregistrate de întreprinderile active pe piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri, acestea s-au încadrat în intervalul 13 - 26% din cifra de afaceri obţinută. Conform datelor instituţiei, în 2011 piaţa a înregistrat o valoare estimată la aproximativ 2,2 miliarde euro, în creştere cu 21% faţă de anul precedent. Piaţa s-a plasat la 1,27 miliarde euro în 2007 şi s-a menţinut la 1,7 miliarde euro în următorii doi ani. "Pentru perioada următoare, se estimează un proces, pe de-o parte, de falimente în sectorul construcţiilor, iar pe de altă parte, de achiziţii şi fuziuni pe această piaţă, mai ales în contextul crizei economice", se arată în raportul instituţiei. Cu o densitate a drumurilor de 350 km/1000 km pătraţi, România se situează cu mult sub media europeană de 1.196 km/1000 kilometri pătraţi şi sub cea est-europeană, de 933 km/ 1.000 km pătraţi. La sfârşitul anului 2012, infrastructura rutieră publică a României totaliza 84.185 km, din care 16.337 km (19,4%) drumuri naţionale, 35.380 km (42,0%) drumuri judeţene, 31.918 km (37,9%) drumuri comunale şi 550 km (0,7%) autostrăzi. Din numărul total de km de autostradă, 530 km sunt în administrarea CNANDR şi 20 km în cea a municipiului Bucureşti. În România, preţul mediu al unui km de autostradă construit în zona de şes este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostradă construit în zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost. Comparativ cu Bulgaria, preţul mediu/km de autostradă construit în zonă de şes este de aproape trei ori mai mare. Potrivit calculelor Consiliului Concurenţei, preţul mediu/km al autostrăzilor aflate în exploatare în România este de circa 23 milioane lei. În perioada 2000-2013, Uniunea Europeană a alocat aproximativ 65 de miliarde de euro din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) şi al Fondului de coeziune în vederea cofinanțării lucrărilor de infrastructură rutieră. Romania a atras doar 5,3% din fonduri, mai mult decât Bulgaria (2%), dar sub nivelul atins de Polonia (27,5%), Cehia (6,5%) şi Ungaria (6%), potrivit sursei citate. "Lipsa unei infrastructuri de transport adecvate reprezintă o adevărată frână în calea funcţionării normale şi stimulării activităţii economice, în special, în ceea ce priveşte sectoarele direct legate de infrastructura rutieră, precum turismul şi transporturile de persoane şi marfă", se mai arată în raport. Documentul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile şi poate fi consultat pe site-ul instituţiei.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri