După 12 ani şi 50 de procese, instanţa a decis: urmaşul unor boieri ieşeni are dreptul la 167 ha, dar cererea e respinsă. Nu este pământ!

Consulul României la Nisa a câştigat procesele şi pământul revendicat, dar nici ADS şi nici primăriile nu i l-au dat.

sâmbătă, 09 iulie 2022, 01:50
3 MIN
 După 12 ani şi 50 de procese, instanţa a decis: urmaşul unor boieri ieşeni are dreptul la 167 ha, dar cererea e respinsă. Nu este pământ!

Urmaşul unor vechi boieri a fost plimbat de la Prefectură la primării, de la primării la Agenţia Domeniilor Statului, de la ADS la instanţe şi înapoi până când de moştenire s-a ales praful. Teancul de decizii, hotărâri şi sentinţe favorabile nu i-au folosit la nimic consulului onorific al României la Nisa. Ultima sentinţă, a Judecătoriei Hârlău, pune practic cruce demersurilor lui Ştefan Grigore de Fay (FOTO) în vederea reîntregirii averii familiei. Da, are dreptul, dar nu mai există pământ.

Prin tatăl său, de Fay este moştenitorul lui Alexandru Jurgea Negrileşti, care în 1928 cumpărase moşia de la Maxut, în suprafaţă totală de 1.400 ha, de la unul dintre moştenitorii boierului Constantin Ghica-Deleni. Terenul a fost confiscat de regimul comunist după 1945, iar din 1991 a început lungul şi spinosul drum al revendicărilor. De-a lungul timpului, de Fay a deschis mai mult de 50 de procese pentru diverse porţiuni din moştenire. În 2010, a venit rândul unui corp de teren de 167,63 ha, situat în Deleni. Comisia Judeţeană de Fond Funciar i-a recunoscut lui de Fay dreptul de proprietate, fără a se ajunge însă şi la punerea în posesie. Grigore de Fay s-a adresat instanţei, Tribunalul recunoscându-i şi el dreptul de proprietate, în 2011. În 2012 a urmat o nouă hotărâre a CJFF, urmată de o nouă sentinţă în 2014 şi de încă o hotărâre CJFF în acelaşi an. Fără niciun rezultat.

Ca şi în numeroase alte cazuri, problema este reprezentată de lipsa terenului disponibil în comuna Deleni. Conform legii, într-o astfel de situaţie, se caută teren într-una dintre comunele învecinate. În 2013, începuseră demersuri de punere în posesie pe un teren administrat de ADS pe raza altei comune, respectiv Probota. Apoi s-a vorbit de Movileni, dar tot fără rezultat. Ultima soluţie a fost un nou demers în justiţie, de Fay chemând în judecată Comisia Judeţeană de Fond Funciar, cele locale din Probota şi Deleni, ca şi ADS. Iar în faţa Judecătoriei Hârlău, instituţiile au început să paseze răspunderea de la una la alta. Reprezentanţii ADS au explicat că ei predau teren către comisiile locale doar la cererea comisiilor judeţene, iar aceasta, doar în situaţiile în care primăriile nu au destul teren. Or, CLFF Deleni avea o rezervă de 1.462 ha, iar Probota, alte 718 ha, suficient pentru punerea în posesie a lui de Fay. Doar că la Deleni, pentru punerea în posesie a tuturor celor îndreptăţiţi, era nevoie de 3.336 ha. Probota avea şi ea un deficit de câteva sute de hectare. La rândul său, CJFF a arătat că ea întocmeşte protocolul de predare-primire a terenului ADS, dar pe amplasamentul propus de comisiile locale. Or, neavând teren, comunele Deleni şi Probota nici nu aveau ce amplasament să propună. Până la urmă, toate firele duceau spre ADS. Iar ADS mai avea în 2020 la Deleni doar 27,7 ha de teren. La Probota erau 319 ha, dar deja pentru acest teren existau cereri care depăşeau cu mult suprafaţa disponibilă. „Consideră instanţa că faptul că reclamantului i se recunoaşte un drept de proprietate printr-o hotărâre emisă în anul 2012, faptul că acesta a efectuat demersuri nenumărate fără niciun rezultat, fără ca instituţiile implicate să asigure respectarea dreptului de proprietate în mod efectiv, continuarea schimbului de adrese fără a se ajunge în concret la punere în posesie în natură sau prin echivalent poate conduce la încălcarea dreptului acestuia”, au conchis judecătorii.

Magistraţii nu au putut găsi însă nicio soluţie pentru punerea în posesie a lui de Fay. Ei au stabilit că petentul este îndreptăţit la punerea în posesie în natură, dar nu se cunoaşte ce teren mai este efectiv disponibil la ADS. În plus, o eventuală punere în posesie s-ar face cu încălcarea ordinii prevăzute de lege, lăsându-i deci pe alţii fără pământ. Ca urmare, cererea consulului a fost respinsă. 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii