După 3 ani fără nicio investiţie, în sfârşit se face ceva la Aeroport: expertiză pe căutatul găurilor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

După 3 ani fără nicio investiţie, în sfârşit se face ceva la Aeroport: expertiză pe căutatul găurilor

GALERIE
Aeroportul Iasi
  • Aeroportul Iasi
- +

Pe fondul lipsei oricărei investiţii în ultimii trei ani, şefii aerogării trag de timp cu recepţia finală a pistei. La Cluj, într-o speţă identică, instanţa a avertizat Consiliul Judeţean că săvârşeşte un abuz de drept refuzând recepţia şi a dat câştig de cauză firmei constructoare.

 

Cu precizarea, repetată de mai multe ori, că pista este sigură, fără riscuri în operare, directorul general al Aeroportului a prezentat ieri rezultatele expertizei pe care a comandat-o pentru verificarea construcţiei. Cătălin Bulgariu a menţionat că s-au constatat „probleme importante“ doar la stratul de uzură: fisuri de milimetri şi eroziuni care nu măsoară mai mult de 1 cm. Expertiza arată că adaosul de liant în bitumul care acoperă pista respectă reţeta la limita minimă admisă în România.

Însă Bulgariu a lăsat să se înţeleagă că acest standard minim ar fi nepotrivit pentru condiţiile meteo din zona Iaşi. Directorul aerogării nu a invitat reprezentanţii mass-media pe pistă, dar a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, câteva imagini cu tipurile de fisuri apărute în stratul superficial al pistei. Imagini de acest fel au mai „scăpat“ în presă şi anul trecut, dar abia acum a fost făcută o expertiză. Pista s-a aflat în garanţie până în vara anului trecut. De la inaugurarea ei, în august 2014, şi până la expirarea termenului de 4 ani prevăzut în caietul de sarcini, constructorul era obligat să intervină în termen de 48 de ore inclusiv pentru remedierea problemele apărute în stratul de uzură, la cererea Direcţiei Tehnice a Aeroportului. Ieri, directorul Bulgariu a prezentat şi o poză a unei umflături tratate prin injectarea unei soluţii menite să lipească la loc stratul de uzură. De menţionat, totodată, că stratul de uzură existent acum are o durată de viaţă de 7 ani. Practic, în 2021, el ar trebui frezat şi înlocuit cu unul nou, procedură prevăzută în proiectul şi contractul de lucrări ale noii piste.

Constructorul nu-şi vede banii fără recepţia finală

După expirarea garanţiei, conducerea Aeroportului ar trebui să facă recepţia finală lucrării, lucru ce presupune şi înapoierea către constructor a ultimei părţi din suma depusă de acesta drept garanţie (iniţial, 10 la sută din valoarea contractului). Conducerea Aeroportului a refuzat procedura şi a solicitat expertiza - care urmează să fie prezentată şi consilierilor judeţeni. Expertul angajat de regie a formulat şi două soluţii: refacerea stratului de uzură sau aplicarea unui tratament bituminos care să umple golurile apărute şi să impermeabilizeze pista. „Noi am comunicat această expertiză atât proiectantului, cât şi constructorului, astfel încât soluţia care va fi aplicată în final va fi una asumată de un proiectant. Această expertiză oferă doar un cadru şi spune de ce se întâmplă acest lucru şi cam cum ar trebui remediat“, a explicat Cătălin Bulgariu. El a adăugat că va avea discuţii pe acest subiect cu constructorul pistei.

La Cluj, CJ a pierdut în instanţă cu tot cu expertiză

Interesant este faptul că Aeroportul clujean „Avram Iancu“ a trecut prin aceeaşi problemă. Aici, firma constructoare a dat în judecată Consiliul Judeţean, care semnalase, la fel, deficienţe apărute la stratul de uzură al pistei şi refuzând din acest motiv recepţia finală. La începtul acestui an, instanţa a dat câştig de cauză constructorului şi a obligat CJ să efectueze recepţia după remedierea problemelor apărute în termenul de garanţie. La Cluj, termenul de garanţie a fost de trei ani la care s-au adăugat trei luni, perioada în care s-au făcut reparaţiile. La Iaşi, situaţia este mai complicată. Firma gălăţeană Vega ’93, liderul asocierii care a construit pista, se află în litigiu cu Aeroportul, solicitând în instanţă plata a aproximativ 8 milioane de lei pentru lucrări suplimentare nedecontate. În procesul aflat pe rol la Tribunalul Iaşi, instanţa aşteaptă încă de la începutul anului prezentarea unei alte expertize, care să identifice aceste lucrări şi valoarea lor. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.