După alegeri (I)

miercuri, 12 iunie 2024, 03:00
1 MIN
 După alegeri (I)

Pe fondul dificultăților de constituire a majorităților în cele două consilii, n-ar fi exclus ca abia în iarnă, după încheierea acestui ciclu electoral, să avem o ideea clară despre cum vor fi guvernate orașul și județul, cum se vor poziționa autoritățile noastre față de puterea de la București, ce șanse avem să beneficiem de o anumită echitate în distribuirea teritorială a resurselor concentrate la centru.

În acest text vor fi trecute în revistă, fără mari pretenții analitice, o serie de concluzii după alegerile de duminică. Începem cu câteva considerații despre peisajul politic ieșean, după care trecem la nivel național, cu accent pe semnificația rezultatelor pentru PSD. Miercurea viitoare ne vom opri asupra PNL și USR, urmând ca în al treilea episod, peste două săptămâni, să analizăm raportul de forțe în plan european – între timp, s-ar putea ca cifrele referitoare la forța grupurilor politice din Parlamentul European să sufere modificări, în primul rând prin afilierea unor partide noi.

Așadar, dacă ne îndepărtăm de agitația acestor zile și lăsăm în urmă pasiunile, putem conveni că la Iași nu au apărut surprize majore, în afara scorului obținut de doamna Cosette Chichirău și România ECO (formațiune care intră în Consiliul Local). Nici victoriile domnilor Mihai Chirica și Costel Alexe, nici balanțele de putere din cele două consilii nu provoacă nedumeriri, după cum tot în zona previzibilului se situează și scorurile forțelor populiste, AUR și SOS România. S-ar putea discuta despre clasamentul partidelor la Consiliul Județean și numărul de localități rurale câștigate de PSD și PNL – se putea anticipa o performanță mai bună a PSD, dar ar fi exagerat să vorbim de o surpriză. În fine, faptul că harta județului a devenit bicoloră (galben-roșu) se înscrie într-o tendință națională ușor de identificat.

Așadar, rezultatele pot încânta sau deranja, după caz, dar nu ar trebui să șocheze. Prezența la urne a fost relativ bună, ceea ce semnifică o validare implicită a establishment-ului de către o opinie publică neinteresată de inovații. Competiția „în trei/patru” (municipiu) și „în doi” (județ) a suscitat interesul electoratului, dar a făcut-o în modul în care te ține în fața ecranului un episod de soap opera, cu personaje vechi, bine cunoscute. Dacă ne referim la protagoniști, nu putem trece cu vederea faptul că singurele figuri încă netestate în alegeri uninominale au fost candidații de vârf ai PSD, iar rezultatele nu au fost strălucitoare.

În fine, pe fondul dificultăților de constituire a majorităților în cele două consilii, n-ar fi exclus ca abia în iarnă, după încheierea acestui ciclu electoral, să avem o ideea clară despre cum vor fi guvernate orașul și județul, cum se vor poziționa autoritățile noastre față de puterea de la București, ce șanse avem să beneficiem de o anumită echitate în distribuirea teritorială a resurselor concentrate la centru.

La nivel național, alegerile locale au confirmat tendințele vizibile în ultimii doi ani, între care cea mai importantă este întărirea controlului exercitat de elitele politice (și de sponsorii lor) asupra vieții publice, speculându-se foarte bine temerile de securitate ale populației. Cea de-a doua are de a face cu scăderea apetitului anticorupție în rândul cetățenilor, ceea ce i-a făcut mai receptivi la ideea că stabilitatea și funcționarea lină a instituțiilor primează în fața aspirațiilor de onestitate și transparență. În fine, confortul civic-democratic al cetățenilor a fost bine cultivat prin accentuarea (și, frecvent, supraestimarea) pericolului extremist, raționament care a stat la baza devansării alegerilor.

Cum această comasare a fost, se știe, o concesie pe care PSD le-a făcut-o partenerilor liberali, întrebarea este dacă, în final, social-democrații au extras suficient profit. La o primă analiză, s-ar spune că da, din mai multe motive. În primul rând, au fost limitate progresele AUR în teritoriu, ceea ce ar putea fi important pentru legislative (în mai mică măsură, și pentru prezidențiale). În al doilea rând, au obținut bilanț net suficient de convingător în disputele directe cu liberalii, (re)câștigând localități și județe colorate în galben la precedentul scrutin. Apoi, și-au activat rețelele de sprijin în teritoriu, condiție necesară unei bune campanii prezidențiale. În fine, grație reprezentării solide în Parlamentul European, PSD se va număra printre partidele naționale foarte influente în grupul socialist, în viitoarea legislatură.

Pentru premierul Marcel Ciolacu și apropiații săi din conducerea Partidului Social-Democrat, rezultatele alegerilor locale reprezintă un argument solid în favoarea liniei pe care au adoptat-o în toamna anului 2021: aceea de colaborare cu liberalii și de suspendare a luptei deschise cu președintele Klaus Iohannis, plus aspectul de care se vorbește mai puțin – abandonarea de către vârfurile partidului a mesajului naționalist-conservator și excluderea cooperării cu formațiunile de acest tip. Desigur că, în epoca Liviu Dragnea, partidul ajungea la 45 de procente tocmai pentru că integra acest tip de mesaj, iar în asemenea condiții era greu de închipuit dezvoltarea unui partid precum AUR. Dar, acum, PSD nu pare să-și propună redobândirea electoratului de acest tip, astfel că liderii trebuie să demonstreze că pot dobândi o poziție dominantă în sistem, chiar și în lipsa acestor energii.

Primul loc în ierarhia partidelor este mai simplu de apărat, dar aceasta este o temă asupra căreia nu putem insista aici. Poziția dominantă, însă, ridică probleme mai dificile. În primul rând, îndepărtarea riscului ca împotriva PSD să se formeze o alianță pre-electorală sau o coaliție post-electorală de centru-dreapta. Menținerea PNL într-o stare de inferioritate confortabilă este o primă exigență și, din câte se pare, ea este îndeplinită. Cea de-a doua ține de slăbirea USR, potențialul partener al liberalilor într-un astfel de scenariu, iar alegerile locale le-au adus social-democraților vești foarte bune. Singura problemă ce mai rămâne de rezolvat este dobândirea fotoliului de președinte, dar pe acest subiect vom avea timp să discutăm în lunile următoare.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii