După alegeri (II)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 14.04.2021

După alegeri (II)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Scrutinul prezidenţial ne confruntă cu câteva întrebări interesante.

Am încercat să sugerez, în textul de săptămâna trecută, că rezultatul alegerilor prezidenţiale poate fi abordat din două unghiuri complementare. Primul ţine de capacitatea d-lui Iohannis de a reuni în jurul său o coaliţie socială largă. Ea a inclus forţe politice non-PSD care, altfel, cu greu ar fi ajuns să coopereze, dar mai ales segmente ale unei societăţi civile mobilizate aşa cum nu s-a mai întâmplat niciodată după 1996. Meritul primarului Sibiului este acela că, prin bilanţul său şi mai ales prin stilul său politic, a putut deveni un liant. Cel de-al doilea unghi, la fel de important, ţine de incapacitatea d-lui Ponta de a-şi construi o imagine de prezidenţiabil şi de a articula un discurs politic care să-i maximizeze susţinerea socială fără a conduce la radicalizarea şi, în final, la unificarea forţelor ce-i erau ostile.

Evident că despre ceea ce s-a întâmplat la 2 şi 16 noiembrie se va mai scrie, inclusiv în acest colţ de pagină. În cele ce urmează, voi expune pe scurt câteva dintre întrebările ce nu pot fi evitate.

Prima ţine de concentrarea versus dispersia puterii. Românii au ales să ducă sistemul politic într-o nouă perioadă de coabitare, deşi experienţa din ultimii ani părea să fi discreditat acest mecanism. Aşadar, cum se va contura acest interval, dat fiind faptul că este pentru prima dată când el debutează nu prin modificarea structurii guvernului, ci prin alegerea unui preşedinte aflat în tabăra opoziţiei? Va fi această coabitare structural diferită de cea din 2007-2008, respectiv 2012-2014?

Apoi, este pentru a treia oară când un prim-ministru în funcţie candidează la preşedinţie şi pierde. Am putea elimina cazul lui Mugur Isărescu (2000), pentru că acesta a participat la alegeri ca independent, sprijinit de o coaliţie dominată de un PNŢCD extrem de uzat în urma celor patru ani de guvernare. Rămân, însă, cazurile lui Adrian Năstase (2004) şi Victor Ponta (2014), ambii având în spate un partid de guvernământ puternic - PSD. Am putea, oare vorbi de un pericol special ce-i ameninţă pe premieri, în cursa prezidenţială?

S-ar putea, însă, ca răspunsul să depindă foarte mult de faptul că ambii politicieni menţionaţi mai sus erau lideri PSD. Atunci, apare o întrebare la fel de interesantă: este ceva în neregulă cu mecanismul intern din PSD, în sensul că liderul puternic - dominant atât în partid, cât şi în guvern - are mari probleme în a convinge majoritatea electoratului, în momentul decisiv? Desigur că probleme la fel de mari le-a avut şi Mircea Geoană (2009), care nu conducea guvernul, dar întrebarea referitoare la prim-miniştri ar trebui să-i preocupe pe strategii din PSD.

O altă temă interesantă este legată de potenţialul funcţiei de primar. Sigur că Traian Băsescu şi Klaus Iohannis sunt personalităţi foarte diferite, cu experienţe politice deloc asemănătoare. Totuşi, ambii şi-au datorat victoriile prezidenţiale (în cazul lui Traian Băsescu, e vorba mai ales de cea din 2004) şi unor bune reputaţii în plan administrativ. Ar fi interesant de studiat de ce în PSD nu urcă spre o asemenea candidatură primarii sau, în general, liderii locali, în timp ce în rândul adversarilor săi asemenea poziţii sunt adevărate trambuline pentru politica mare. Evident că o asemenea discuţie trebuie să ajungă şi la „baronii” locali şi regionali, dar cu adevărat necesară ar fi o analiză a distribuirii puterii în interiorul organizaţiilor de partid, la PSD şi la principalii săi adversari.

Putem încheia (provizoriu) această listă cu o întrebare referitoare la forţa structurilor de partid. Ar trebui, oare, să fim ceva mai sceptici atunci când aflăm de forţa unui partid într-o anumită zonă? Foarte probabil, în România structurile de partid pot mobiliza bine votanţii, dar nu pot îndeplini şi cealaltă funcţie vitală a organizaţiilor de acest gen: să convingă nehotărâţii şi chiar adversarii, propagând mesajul partidului respectiv. Nu cumva PSD punctează doar cantitativ (prima atribuţie menţionată mai sus), dar suferă în plan calitativ (cea de-a doua)? Poate că acest partid mai are mult de lucru pentru a fi un veritabil partid de mase, ştiut fiind că, în Europa occidentală, acestea sunt relativ descentralizate şi ceva mai deschise către discursul ideologic - adică, extrem de diferite de ceea ce practică astăzi PSD, în România.  

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Eurocanapeaua

Lucian DÎRDALA

Eurocanapeaua

Ar trebui să ne aşteptăm, cât de curând, la o exprimare publică a coeziunii (regăsite) între doamna von der Leyen şi domnul Michel. Uniunea Europeană nu îşi poate permite să ofere adversarilor ei o satisfacţie precum demisia celui din urmă şi cu atât mai puţin să apară divizată în faţa interlocutorilor externi, fie ei prieteni sau rivali.

Filmuletul zilei

opinii

Un dosar sensibil: Mircea Eliade - Radu Gyr (V)

Florin CÎNTIC

Un dosar sensibil: Mircea Eliade - Radu Gyr (V)

Cum luna martie este legată de naşterea lui Mircea Eliade (13 martie 1907) vă propun un serial care pune câteva accente pe relaţia dintre acesta şi Radu Gyr, un scriitor controversat din cauza activităţii sale politice legionare, plecând de la corespondenţa lor din 1968-1969, aşa cum este ea păstrată la Colecţiile speciale ale bibliotecii Universităţii din Chicago.

De-a joaca

Radu PĂRPĂUȚĂ

De-a joaca

Mă trezisem brusc. Visasem ceva, ce?

În amintirea lui Constantin Munteanu

Alex VASILIU

În amintirea lui Constantin Munteanu

Aparent, despre cei buni la suflet, speciali, este uşor să scrii. Dar cuvintele se aşază încet, pe măsura discreţiei celui evocat acum, la despărţire.

pulspulspuls

Tanti Veorica lansează partid. Pe cine s-ar baza de la Iaşi?

Tanti Veorica lansează partid. Pe cine s-ar baza de la Iaşi?

Atenţiune, atenţiune, stimaţi telespectatori şi simpatice telespectatoriţe: prin anumite redacţii din ţară tropăie de câteva zile un zvonuleţ tare mălăieţ, care zice că madam Veorica, fosta şefă de partidoi, ar urma să lanseze în perioada următoare o nouă construcţie politică cu care să rupă gura târgului. 

Caricatura zilei

Mutare

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.