anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

LABORATORUL DE ANALIZE

După atentate

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

 Va fi vorba, astăzi, despre ceea ce simte comentatorul politic silit să scrie despre un atentat terorist. Recenta dramă de la Bruxelles este doar pretextul. Au existat destule ocazii în care aş fi putut publica un asemenea text - şi mă tem că ele ar putea apărea şi în viitor.

În prima mea perioadă de activitate în presă (1993-1996) nu am fost confruntat prea mult cu asemenea întrebări. Terorismul nu era în topul ameninţărilor la adresa securităţii internaţionale şi, îndrăznesc să spun, nu era perceput drept un pericol existenţial. Nu înseamnă că viaţa comentatorului sau redactorului de politică externă era mai comodă. Dacă în Monitorul (numele de la acea vreme al ziarului pe care îl citiţi) semnam mai ales texte pe teme interne, în audiovizual mă ocupam, printre altele, de segmentul de ştiri externe al jurnalului TV şi, în plus, scriam zilnic un scurt comentariu pentru radio. Era perioada războaielor din fosta Iugoslavie, cu crimele pe care le cunoaşteţi foarte bine.
Nu am fost nevoit să tratez la cald, în presă, momentul 11 septembrie 2001, nici atentatele de la Madrid (martie 2004) sau Londra (iulie 2005). Le-am abordat în alte contexte - în clasă, uneori în articole ştiinţifice sau în dezbateri publice. Dar nu am fost nevoit să-mi pun întrebarea: cum e decent să scrii, spre exemplu, despre 11 septembrie? Cea de-a doua perioadă a început în septembrie 2005, în ziarul pe care îl citiţi. De atunci, am scris despre drama prelungită din Irak, punctată frecvent de atentate sângeroase; la fel, despre alte manifestări ale terorismului islamic, în Orientul Mijlociu, Africa şi, iată, în Europa.
Cred că orice asemenea text trebuie să aibă în prim-plan compasiunea. Uneori, poate că am dat şi eu greş, pentru că nu sunt obişnuit să exprim, în acest colţ de pagină, trăiri şi sentimente. Dar mi se pare important ca atunci când te raportezi la un asemenea eveniment, ca politolog sau specialist într-un domeniu conex, să dai dovadă de ceva mai multă cumpătare şi modestie. Nu e momentul să te erijezi în posesor al unei explicaţii pertinente şi, cu atât mai puţin, al unei soluţii miracol. Dacă nu poţi scrie în aşa fel încât să vii în întâmpinarea durerii, frustrării sau (de ce nu?) fricii, măcar să laşi cititorul să înţeleagă că simţi ceva, că nu faci din atentat un simplu subiect de analiză.
Scriem întotdeauna despre vinovaţi şi e normal să existe o condamnare fermă. Nu există scuze, nu avem voie să căutăm explicaţii ce se pot transforma, uneori, în circumstanţe atenuante: dar şi Occidentul (sau Israelul, sau guvernul nigerian etc.) face cutare sau cutare lucru. Nu spune nimeni că trebuie să ignori traseele cauzale ale terorismului ori faptul că ceea ce noi numim terorism este, în viziunea altora, o luptă justificată. Doar că despre ele poţi discuta cu altă ocazie - spre exemplu, într-un text mai analitic, scris la rece. Acum, criminalii trebuie numiţi criminali.
Mi se pare incorect să foloseşti un asemenea context pentru a promova cauze. Vei putea găsi un moment mai bun pentru a denunţa, să spunem, corectitudinea politică, aroganţa Occidentului, slăbiciunea statului belgian, incapacitatea Uniunii Europene - ca să nu mai vorbim de politicienii şi partidele care te enervează, pe plan intern. Toate aceste teme vor fi disponibile şi săptămâna viitoare sau peste două luni. De asemenea, cred că nu e bine să încerci să speculezi emoţia provocată de terorism pentru a câştiga puncte într-o altă dezbatere în care eşti implicat: să spunem, migranţii sirieni, supravegherea şi ascultarea cetăţeanului sau, eventual, viitorul Uniunii Europene.
Exceptând situaţia în care eşti cu adevărat un expert în domeniu şi ţi se solicită o contribuţie specializată, e mai bine să fii rezervat şi să nu faci paradă de cunoştinţe, chiar dacă simţi că le ai. Poţi găsi un alt moment pentru a-ţi prezenta raţionamentele şi concluziile. Repet, această observaţie se referă la jurnaliştii şi comentatorii care, asemeni mie, se întâlnesc regulat cu publicul.
Cu mult regret, încă o observaţie: chiar dacă obiectivul tău este acela de a comenta cu obiectivitate şi detaşare politicul, e bine să urmăreşti dacă acte ce provoacă o mare emoţie publică, aşa cum sunt atentatele teroriste, nu sunt cumva speculate de unii sau alţii pentru a lovi pieziş în valorile societăţii libere. În acest caz, ai dreptul şi datoria să reacţionezi.
Dar totul vine după ce te-ai gândit măcar o secundă la victime şi la cei îndureraţi, indiferent de etnie, rasă, religie, indiferent de continentul şi ţara în care trăiesc.
 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Trei sferturi de secol în era nucleară

Lucian DÎRDALA

Trei sferturi de secol în era nucleară

În spatele imaginilor cu cel mai mare impact la public - şi care ţin de războiul convenţional - se află realitatea unei cursei nucleare care, nemaifiind una „în doi”, este nouă şi periculoasă.

Filmuletul zilei

opinii

Gândirea liberă, limpede şi reacţionară

Florin CÎNTIC

Gândirea liberă, limpede şi reacţionară

Cum trăim timpuri apăsătoare în care comandourile ideologice ale stângii impun, asemenea fasciştilor anilor 30, violenţă şi castrare pentru libertatea de expresie, e reconfortant să regăseşti, măcare insular, câte o voce critică şi nealiniată.

Suflete în ceaţă

Radu PĂRPĂUȚĂ

Suflete în ceaţă

Generaţia COVID

Ioan MILICĂ

Generaţia COVID

Cum se va numi generaţia de cobai supuşi unui simulacru educativ de amploare planetară? Cum se va numi generaţia ale cărei rădăcini în universul şcolar sunt retezate tot mai iute pe măsură ce timpul de izolare creşte? Cum se va numi generaţia de absolvenţi care vor căpăta diplome fără să fi ştiut vreodată ce miros are un manual abia ieşit de sub tipar sau fără să fi văzut cum arată un educator, un învăţător sau un profesor în carne şi oase?

pulspulspuls

Un penthouse de 300.000 de coco, scos la vânzare cu viteză. Hopaa!?

Un penthouse de 300.000 de coco, scos la vânzare cu viteză. Hopaa!?

Apropo de arestările anului, ne spune amicul Archibald Tănase că, în ultima vreme, printre băieţii cu bani din târg se bârfeşte că un ditamai penthouse-oiul din Copou pe care l-a ridicat pe bloc un personagiu aflat la ţuhaus ar fi de fapt donaţie ultrasecretă către un personagiu public foarte vilofil, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Muzică inspirațională

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.