După ce ne-a „trădat“ Bucureştiul, speranţele pentru A8 rămân la Bruxelles

Săptămâna trecută, în locul unui anunţ al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Ru­tiere privind lansarea unei licitaţii pentru un nelipsit studiu de fezabilitate sau chiar de execuţie a lucrărilor pe un cât de mic segment din viitoarea Autostradă A8, a ieşit Guvernul la rampă. Totuşi, la ultima sa şedinţă, cea de săptămâna trecută, nici Executivul nu a avut un cuvânt de spus despre Auto­strada Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni. Au apărut, în schimb, alte opt proiecte (niciunul pentru Moldova) care ar urma să fie realizate, la fel ca A8, prin parteneriat public-privat – varianta mai costisitoare şi mai netransparentă aleasă de administraţia PSD de la Bucureşti în locul fondurilor europene puse la dispoziţie de Bruxelles. Cele opt pro­iecte se adaugă altor opt obiective alese în iunie, lista „PPP“ conţi­nând acum 19 proiecte, unul singur fiind pentru Moldova.

Amintim că, la finalul lunii mai, Guvernul a „mutat“ autostrada me­nită să lege Moldova de vestul ţării de la finanţarea gratuită a Uniunii Europene la capitolul investiţiilor private. Altfel spus, statul român ar urma să construiască împreună cu un investitor viitoarea arteră rutie­ră, întreprinzătorul urmând să-şi re­cupereze investiţia şi apoi să obţină şi un profit din taxele impuse celor care vor circula pe autostrada făcută de el. Dincolo de „discriminarea“ implicită (pe celelalte autostrăzi din România nu se plăteşte accesul) şi de dificultatea găsirii unui asemenea investitor dispus să aloce sute de milioane de euro – poate chiar un miliard şi mai mult – pentru realizarea primei părţi din A8, respectiv Ungheni-Iaşi-Tg. Neamţ, rămâne în continuare neputinţa de a absorbi fondurile europene alocate în acest scop României. Mai mult, la ultima sa ieşire televizată, Liviu Drag­nea, preşedintele PSD, a anun­ţat o nouă amânare a proiectului A8, pentru prima jumătate a anului viitor.

Reunire prin autostradă

Ieri, reprezentanţii asociaţiilor civice care militează pentru construirea autostrăzii s-au întâlnit la Iaşi cu europarlamentarul Sorin Moisă, într-o nouă încercare de a menţine deschisă calea finanţării europene. Liderii „Împreună pentru A8“ şi ai „Moldova vrea auto­stradă“ vor cere sprijinul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru promova­rea A8 de la statutul de coridor secundar la cel de arteră principală în reţeaua europeană de transport.

„Ar fi un factor de presiune în plus pentru autorităţile de la Bucureşti“, ne-a explicat Cătălin Urtoi, liderul asociaţiei „Împreună pentru A8“.

Atât Sorin Moisă, cât şi reprezentanţii celor două grupuri civice au fost de acord că „reu­nirea“ Moldovei cu România prin intermediul unei căi moderne de comunicaţie rutieră – cum este autostrada – reprezintă soluţia care ar scoate Moldova din izolarea economică şi ar stopa creşterea decalajului de dezvoltare între această regiune şi restul ţării.

Aşa cum am mai relatat, Moisă a descris deja necesitatea construirii A8 într-o scrisoare adresată, luna trecută, preşedintelui CE. Europarlamentarul l-a invitat pe Juncker în Moldova „pentru a discuta, vedea şi înţelege această nevoie vitală la faţa locului“ şi chiar i-a propus să „adopte“ acest proiect, respectiv să devină un promotor activ, politic şi moral pentru A8.

VEDEȚI ȘI:

Autostrada A8 ar putea deveni „autostrada Juncker“. Șeful CE, invitat în Moldova

Juncker, invitat în zona Moldovei pentru a vedea necesitatea unei autostrăzi spre Vest

Publicitate și alte recomandări video