Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

După fondul clasei vine fondul şcolii. Nu poate fi interzis pentru că oficial nu există

GALERIE
elev
  • elev
- +

„Eu personal sunt pentru scoaterea fondului, însă nu cred că lucrul acesta se poate face, care ar fi forma legală?“, arată preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere.

Banii ceruţi la şcoală la începutul fiecărui an dau dureri de cap multor părinţi care nu au posibilităţi financiare şi nici obligaţia de a face treaba ministerului. Pe lângă caiete speciale, culegeri, fondul clasei, jucării sau alte rechizite în cazul claselor preşcolare, la şcoală li se mai cer acestora şi bani pentru fondul şcolii. Situaţii în care elevii sunt ameninţaţi cu notă scăzută la purtare în cazul în care nu adus banii pentru fondul şcolii nu ne sunt străine. Dintr-un gest benevol, unele şcoli româneşti transformă fondul şcolii într-un coşmar.

În această direcţie, elevii din ţară, reprezentaţi de consiliul Naţio­nal al Elevilor cer interzicerea acestuia, pe motiv că încurajează statul să nu dea bani pentru Educaţie, pe principiul că merge şi aşa, oricum se face treaba la clasă cu banii părin­ţilor. Cei de la Consiliul Elevilor au propus ca în noua Lege a Educaţiei cei care cer bani dar şi cei care dau pentru fondul şcolii să fie sancţionaţi. Aceştia refuză să mai plătească fondul şcolii întrucât consideră că acesta dăunează învăţământului.

„Statul să spună că învăţământul gratuit în România nu este cea mai bună soluţie“

Fondul clasei şi fondul şcolii sunt, de zeci de ani, practici extrem de răspândite în Ro­mânia. Reprezentanţii învăţământului preuniversitar din judeţul Iaşi spun că este normal ca părinţii să vină cu idei, să pună flori în clasă, să înfrumuseţeze spaţiul unde învaţă copiii lor, însă nu într-atât încât aceştia să vină de acasă cu bani pentru mobilă ori alte pretenţii ale diriginţilor.

Pornind de la faptul că România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte investiţia în educaţie, sindicaliştii din învăţă­mântul ieşean afirmă că: „Eu personal sunt pentru scoaterea fondului şcolii, însă nu cred că lucrul acesta se poate face, care ar fi forma legală? Fondul şcolii a făcut, din păcate, să compenseze lipsa de implicare a statului român. Până în 2007, fondul era binevenit. În momentul de faţă credem că sunt resurse suficiente pentru ca statul român să-şi asume responsabilitatea şi să subvenţioneze învăţă­mântul cu sumele de bani necesare. Poate că ar trebui interzis, mi s-ar părea o manieră mai cinstită ca statul să spună: „Dom’le, nu vrem, nu putem“ şi atunci să spună că învăţământul gratuit în România nu este cea mai bună soluţie şi că cofinanţarea ar merge mai bine!“, a declarat Laviniu Lăcustă, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţă­mântul Preuniversitar

„Fondul şcolii e mai mult o formă de solidaritate“

Pe de altă parte, o scoatere definitivă a fondului şcolii nu este neapărat o soluţie, deoarece acesta ar putea lua o altă formă. Părinţii pot face donaţii şcolii sau pot colecta banii prin consi­liul părinţilor, printr-o hotărâre care obligă minoritatea să se supună majorităţii. Şi în acest caz, elevii ar putea fi obligaţi în continuare să dea acei bani ceruţi pentru şcoală. Dascălii recunosc însă că această obişnuinţă nu este tocmai cea mai bună dovadă de moralitate, mai ales în şcoli, unde copilul ar trebui să înveţe valorile fundamentale ale vieţii. Dacă se poate interzice sau nu prin lege fondul şcolii, ne explică reprezentanţii Inspectoratului Şcolar.

„Prin lege nu cred, dar poate fi mai fermă prevederea. Fondul şcolii reprezintă o problemă cu conotaţie negativă deoarece dintr-o bună intenţie s-a ajuns la excese. S-a trecut de la o contribuţie benevolă la impuneri. Fondul şcolii e mai mult o formă de solidaritate a familiei faţă de şcoală, el trebuie să fie o contribuţie decentă. Vorbim de o cutumă care ar trebui totuşi să rămână în trecut, iar iniţiativele părinţilor să ia forma unor proiecte, ei se pot organiza dincolo de spaţiul şcolii pentru a completa lacunele pe care, evident, înstituţiile de învăţământ le au. Interzicerea? Vorbim de un lucru care nu există în nic un document şcolar ori executiv“, a declarat Camelia Gavrilă, inspector şcolar general în cadrul Inspecto­ratului Şcolar Judeţean Iaşi.

„Mi se pare foarte mult“

Până la o decizie definitivă însă, părinţii ieşeni se plâng în continuare de sumele exagerate pe care diriginţii le-au cerut la prima şedinţă cu părinţii. Adunate, fondul şcolii cu fondul clasei plus alte cheltuieli ale clasei, aceste „contribuţii benevole“ ajung să-i sperie pe unii părinţi care trebuie să dea şi jumătate din salariul pe o lună.

„S-au cerut câte 300 de lei de copil, ceilalţi părinţi au fost de acord, dar eu nu. Sunt în minoritate şi nu am ce să fac, trebuie să-i dau şi mi se pare exagerat, dacă ar fi fost 40-50 de lei, înţelegeam, aş fi de acord. Mi se pare foarte mult şi intenţionez să merg la registratură la Inspectoratul Şcolar să depun o plângere. Dacă nu rezolv aici, voi merge mai departe, la minister, poate le trimite un control ceva“, spune o mamă venită la redacţia noastră cu această ne­mulţumire. Copilul ei învaţă la unul dintre liceele de elită din Iaşi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri