După inundațiile masive din 2008, Iașul și-a făcut un sistem modern de monitorizare a râurilor: „Datele sunt transmise în timp real”

Astăzi, în 2025, situația s-a schimbat radical. Județul beneficiază de câțiva ani de un sistem modern de monitorizare hidrologică, capabil să prevină tragedii și să avertizeze din timp populația și autoritățile. Sistemul modern de monitorizare și avertizare implementat între timp nu doar că oferă autorităților informații în timp real, dar oferă și cetățenilor șansa de a fi avertizați la timp.

Coșmarul din 2008: cod roșu pe Siret și Prut, localități evacuate și drumuri distruse

În iulie 2008, râurile Siret și Prut au crescut alarmant. Hidrologii au emis atunci un cod roșu pentru Siret, pe sectorul dintre Lespezi și Răchiteni. Potrivit avertizării, exista „risc de viituri majore, depășiri ale cotelor de pericol și amenințare directă și generalizată asupra persoanelor și bunurilor”.

Au fost în pericol 16 localități din județul Iași, printre care: Lespezi, Pașcani, Hârtoape, Butea, Răchiteni sau Valea Seacă. Cele mai afectate au fost Lespezi, Pașcani și Valea Seacă. În Lespezi, primarul Ioan Lăzărescu avertiza populația despre evacuări iminente: „Primim date legate de viitura care se așteaptă. Important este să nu avem pierderi de vieți omenești”.

În Pașcani, autoritățile au folosit 16.000 de saci pentru ridicarea de diguri în zonele de risc, cum ar fi barajul de la Lunca sau podul feroviar de la Blăgești. Primarul Grigore Crăciunescu declara atunci: „Am anunțat populația din Lunca că, în jurul orei 0 și până la 2 dimineața, dacă vom da indicații de evacuare, să fie pregătiți”.

• Citiți și : A fost emis COD ROȘU de inundații în Iași. Nordul județului, amenințat de puhoaie cum nu au mai fost de ani buni

Viiturile au distrus porțiuni întregi de drumuri județene și comunale. În Giurgești (comuna Costuleni), 180 de case au fost izolate, iar 300 de fântâni au refulat. Alimentarea cu apă potabilă a fost oprită temporar, iar 7 localități au rămas fără electricitate. Precipitațiile au atins cote record: 135 litri/mp în Târgu Frumos, 125 litri/mp în Pașcani și Pârcovaci, respectiv peste 100 litri/mp în Lespezi și Sirețel – echivalentul a 20% din media anuală de ploi, în doar 24 de ore.

Un dezastru care a forțat modernizarea: sistemul hidrologic

În urma acelor evenimente, în urmă cu cîțiva ani, autoritățile naționale și regionale au dezvoltat un sistem hidrologic modern, bazat pe monitorizare automată, prognoză precisă și avertizare timpurie. Sistemele actuale sunt rezultatul a trei proiecte majore: DESWAT și WATMAN (pe teritoriul României), respectiv EASTAVERT (dezvoltat în Ucraina pentru monitorizarea apelor transfrontaliere).

„Avertizarea timpurie este realizată prin prognozarea hidrologică efectuată de INHGA – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor – pe baza avertizărilor meteorologice emise de Administrația Națională de Meteorologie”, a precizat Andreea Poenaru, purtător de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad.

Administrația Bazinală Prut-Bârlad monitorizează astăzi cursurile de apă „atât cu personal propriu desemnat, cât și prin stațiile hidrometrice automate, care urmăresc nivelurile și debitele râurilor, dar și lacurile de acumulare aflate în administrare”, a precizat aceeași sursă.

• Citiți și: Ploi „eterne” la Iași – Mai rezistă Bahluiul sau urmează inundații puternice în oraș?

Un rol esențial îl joacă stațiile automate, care transmit date în timp real către dispeceratul regional.

„Fluctuațiile nivelurilor apelor sunt transmise către dispeceratul A.B.A. Prut–Bârlad prin personalul de teren, dar și prin sistemele automate de supraveghere”, a adăugat Andreea Poenaru.

De asemenea, cursul râului Siret este supravegheat de Administrația Bazinală de Apă Siret, folosind același sistem mixt: personal specializat și stații hidrometrice automate.

În ultimii ani, sistemul și-a dovedit eficiența, oferind avertizări timpurii în episoade cu precipitații abundente. Dar specialiștii avertizează că intensificarea fenomenelor climatice extreme impune adaptare continuă. Planurile pentru 2025–2030 vizează extinderea rețelei de stații automate, îmbunătățirea infrastructurii de date și introducerea de tehnologii predictive bazate pe inteligență artificială.

 

Publicitate și alte recomandări video