După vârsta de 40 de ani, bărbaţii pot avea probleme cu prostata. Precizări făute de Prof. Univ. Dr. Cătălin Pricop, medic primar urolog
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 19.05.2021

După vârsta de 40 de ani, bărbaţii pot avea probleme cu prostata. Precizări făute de Prof. Univ. Dr. Cătălin Pricop, medic primar urolog

GALERIE
barbati, prostata
  • barbati, prostata
- +

Alexandru Baciu, 60 ani: „Sunt mai mulți ani de când am început să am probleme cu urinatul. Însă, acum, am sentimentul că acestea s-au acutizat foarte tare. Mi s-a întâmplat să fiu într-un hipermarket și să am, brusc, sentimentul că voi face pe mine. Aproape că am luat-o la goană printre rafturi să pot ajunge la toaletă. Inclusiv noaptea am nevoie, disperată uneori, să ajung la baie. Și, tot timpul am senzația că nu s-a golit vezica. Știu că sunt mulți bărbați în această situație, cu prostată, însă, mi-aș dori foarte mult să aflu dacă se poate cumva rezolva această problemă, destul de sensibilă și delicată pentru mine“.

 

Prof. Univ. Dr. Cătălin Pricop, medic primar urolog, Spitalul „C. I. Parhon“, președintele Asociației Urologilor din Iași: „Ca să facem haz de necaz, vă spun că toți bărbații au prostată, numai că, statisticile spun că doar 1 din 2 bărbați, cu vârste între 51 și 60 de ani, prezintă o mărire în dimensiuni a prostatei care se manifestă printr-o serie de simptome complet neplăcute.

De fapt, prostata este o glandă de dimensiunea unei mandarine, face parte din sistemul reproducător masculin, este situată în partea de jos a vezicii urinare și produce fluidul menit să protejeze spermatozoizii în procesul de fecundare a ovulului.
Creșterea în dimensiune a prostatei este un proces firesc al înaintării în vârstă (dar nu la toți bărbații!) iar când glanda se mărește excesiv, sau mai corect spus, când strangulează uretra, poate cauza probleme de sănătate.
 
Începând cu vârsta de 25 de ani, prostata adultă se poate mări într-un ritm lent. Acest fenomen poartă denumirea de hiperplazie benignă de prostată (HBP) și nu ridică probleme grave de sănătate. Abia dupa vârsta de 45-50 de ani, bărbații încep să resimtă consecințele măririi prostatei, care conduc deseori la necesitatea repetată de a urina (mai ales pe timpul nopții) și la imposibilitatea de a elimina urina complet.
 
Tulburările urinare produse de prostata mărită se explică prin faptul că această glandă înconjoară uretra (canalul care transportă urina), iar când crește în dimensiuni, apasă pe aceasta și face micțiunea dificilă.
 
Printre cele mai frecvete simptome ale acestei probleme se numără urinări dese diurne și nocturne, nevoia imperioasă de a urina, ce aproape nu poate fi controlată, senzație de disconfort la urinare, (pacientul urinează cu efort!), senzație de golire incompletă a vezicii urinare, jet urinar slab și întrerupt (vezica urinară nu mai are puterea de a împinge urina prin strâmtoarea creată de creșterea prostatei), oboseală instalată pe fondul trezirilor dese noaptea, infecții urinare cauzate de prezența reziduului urinar în vezică și tulburări de instalare și menținere a erecției.
 
Consultul inițial poate include: examenul rectal digital, pentru a verifica dacă prostata este marită, și ce consistență are, sumarul de urină, pentru excluderea unei infecții sau a altor afecțiuni care determină simptome similare, analize de sânge, pentru a verifica funcția renală. De asemenea, se face analiza de sânge PSA (antigen specific prostatic). PSA este o substanță produsă de glanda prostată. Nivelurile PSA cresc în cazul în care ai prostata marită. Totuși, creșterile PSA pot sa apară și în urma unor proceduri recente (cistoscopie, puncție biopsie prostatică, sondaj vezical), a infecției, sau în caz de cancer de prostată.
 
Sunt situații în care se recomandă investigații suplimentare, pentru a obține confirmarea diagnosticului de prostată marită și pentru a exclude alte afecțiuni. Una dintre aceste investigații poate fi testul de flux urinar, care măsoară intensitatea și cantitatea fluxului urinar, rezultatele acestuia punând în evidență dacă afecțiunea se ameliorează sau se agravează. Se mai poate face testul volumului rezidual post-micțiune care măsoară dacă îți poți goli vezica complet și câtă urină rămâne în vezică după urinare (test ce poate fi efectuat echografic). De asemenea, pacienților li se recomandă să țină un jurnal micțional pe 24 de ore, în care să noteze ora, cantitatea de urină eliminată și, respectiv, cantitatea de lichide consumată. Putem afla de aici că sunt mulți bărbați care consumă lichide mai degrabă în cursul serii/al nopții, motiv pentru care se scoală să urineze.
 
Se poate face ecografie transrectală, pentru evaluarea prostatei, biopsie de prostată- recoltarea de mostre de țesut (biopsii) de la nivelul prostatei - în vederea diagnosticării sau excluderii cancerului de prostată, dacă testul PSA sau examenul digital rectal ridică suspiciuni.
 
Mai rar, se fac studii de flux urodinamic și de presiune, pentru a măsura presiunea vezicii și pentru a stabili cât de bine funcționează mușchii acesteia. Aceste studii sunt folosite doar la bărbații în cazul cărora sunt suspicionate probleme neurologice și la bărbații care au avut anterior o intervenție la nivelul prostatei și prezintă încă simptome.
 
În sfârșit, sub anestezie, se poate face și o cistoscopie care poate permite medicului să observe interiorul uretrei și al vezicii urinare, această investigație fiind indicată mai ales la cei care prezintă dificultăți de urinare dar la care urina este sau a fost roșie la emisie. 
 
Tratamentul HBP se poate face atât pe bază de medicamente, intervenții minim-invazive sau prin intervenție chirurgicală. Cea mai bună opțiune este aleasă împreună cu pacientul, pornind de la dimensiunea prostatei, vârsta pe care o are pacientul, starea sa generală de sănătate (există boli asociate?) precum și gradul de disconfort pe care îl are.
 
Medicamentele reprezintă cea mai frecventă opțiune de tratament pentru simptomele ușoare spre moderate ale prostatei mărite. Acestea pot fi alfablocante, inhibitori ai enzimei 5-alfa reductază sau o asociere a acestor două clase de medicamente, dar trebuie administrate doar la recomandarea medicului.
 
Despre tratamentul endourologic minim-invaziv putem vorbi dacă simptomele sunt moderate spre severe, medicamentele nu au ameliorat simptomele, se constată o obstrucție de tract urinar (vezica nu se golește bine după urinare), există calculi în vezica urinară, sânge în urină sau probleme renale.
Tratamentul minim-invaziv sau chirurgical nu reprezintă o variantă dacă pacientul are o infecție de tract urinar netratată, are strictură uretrală, a făcut terapie cu radiații pentru prostată sau intervenție la nivelul tractului urinar sau are o tulburare neurologică, precum boala Parkinson sau scleroză multiplă. Scopul lui este de a elibera calea urinara de „obstacolul“ prostatic.
 
Trebuie să știți că, în functie de procedura aleasă, pot apărea o serie de complicații, precum dificultate temporară la urinare, infecție de tract urinar, hemoragie, disfuncție erectilă, ejaculare retrogradă, atunci când lichidul seminal se întoarce spre vezica urinară, în loc să iasă prin penis, în timpul ejaculării și, foarte rar, pierderea controlului evacuării vezicii urinare (incontinență). Toate aceste lucruri se discută cu medicul curant.
Noi le mai recomandăm pacienților noștri care se prezintă la primele ssemne ale bolii o igienă a vieții care cuprinde: limitarea consumului de lichide seara, mai ales cu 1-2 ore înainte de culcare; tratarea constipației, limitarea consumului de condimente cofeină și alcool, pot irita vezica urinară și agrava simptomele. 
 
Expunerea prelungită la frig asociată consumului de alcool pot determina apariția retenției complete de urină, care impune instalarea în urgență a unei sonde vezicale, cu riscurile de infecție urinară ce decurg de aici.
 
Recomandarea mea este de a consulta medicul de familie, sau medicul urolog ori de câte ori sunteți tentat să începeți un tratament recomandat de reclame. 
 
Dacă facem un exercițiu de imaginație și, forțând comparația, considerăm că vezica urinară are funcția de „rezervor“ unde se acumulează urina, dar și de „pompă“ care forțează urina să se elimine la momentul potrivit, iar la nivelul prostatei se găsește „robinetul“... trebuie să ne gândim că repararea „robinetului“ este bine să o facă un „instalator“ priceput, înainte de a se defecta, iremediabil, „pompa“... Altfel spus, o intervenție endoscopică, efectuată corect, cu respectarea tuturor regulilor, dacă este făcută prea târziu, nu va da satisfacția dorită...“

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un trio pentru integrare

Lucian DÎRDALA

Un trio pentru integrare

Denumirea neoficială - „Trio Asociat” - are meritul că duce discuţia şi spre provocările zilei, nu doar spre ambiţiile de integrare din viitor. Dorinţa celor trei ţări de a coopera în vederea unei cât mai bune valorificări a potenţialului asocierii nu ar trebui să deranjeze instituţiile europene, chiar dacă acestea sunt atente să nu transmită celorlalţi membri impresia că ar reprezenta „plutonul secund” al Parteneriatului Estic.

Filmuletul zilei

opinii

Un altfel de test PCR

Florin CÎNTIC

Un altfel de test PCR

Pe 8 mai s-a comemorat un veac de la înfiinţarea Partidului Comunist din România prilej de sesiuni ştiinţifice vineri pentru prietenii de la Universitatea „Petre Andrei” şi de reflecţie pentru mine.

Câteva lucruri despre „profesiunea de scriitor”

Radu PĂRPĂUȚĂ

Câteva lucruri despre „profesiunea de scriitor”

M-a întrebat odată cineva într-un interviu, dacă urmăresc popularitatea, faima. Faimos este Becali sau cei care apar seară de seară pe ecrane, plătiţi cu jdemii de euro, tratând subiectele la modă, cei care plac „canaliei de uliţi”, cum spunea Poetul. 

Un festival care trebuie să continue

Alex VASILIU

Un festival care trebuie să continue

Trecând în revistă recitalurile şi concertele programate în a XXII-a ediţie a Festivalului Muzicii Româneşti (Iaşi, 10-16 mai), se cuvine onorată iniţativa echipei alcătuită în 1971 din Achim Stoia, rectorul fostului Conservator, Ion Baciu, directorul Filarmonicii şi Mihai Cozmei, decan la instituţia de învăţământ muzical superior, de a institui şi la Iaşi un eveniment de anvergură naţională. Începutul este datat 1973. 

pulspulspuls

Iată cea mai mare frică a lui Alexe şi Chirica!

Iată cea mai mare frică a lui Alexe şi Chirica!

Chiar dacă prin filială mulţi cred că noua numire interimară la şefia pe judeţ în locul lui Alexe nu ar ridica nicio problemă pe termen mediu şi lung, căci, imediat ce dosarele şi lucrurile se vor aşeza în matca lor, în secunda doi se va reveni la poziţiile dinainte, unii mai cu dare de mână din zonă ar avea, zice-se, şi alte opinii despre ce se mai poate întâmpla. 

Caricatura zilei

Descoperire științifică

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.