Toate autorităţile au dat asigurări că noul an şcolar va începe în condiţii de siguranţă, în contextul pandemiei de COVID-19. Şi mai ales în siguranţă din punct de vedere sanitar. S-a impus masca şi distanţarea socială, s-au creat circuite în şcoli asemănătoare celor din spitalele COVID sau suport COVID, s-au cumpărat dezinfectaţi, s-au stabilit scenarii astfel încât clasele de elevi să nu se întâlnească, iar mersul la toaletă se va face în grup organizat. Dar autorităţile par că nu s-au gândit în schimb la cine şi câte cadre asigură actul medical în şcoli. În municipiul Iaşi, reţeaua şcolară însumează 79 de unităţi de învâţământ, cu 50.000 de elevi şi preşcolari.

Sănătatea lor este în grija a doar 26 de medici de medicină şcolară, ceea ce înseamnă, teoretic vorbind, că un medic supraveghează sănătatea la aproximativ 2.000 de copii. “Avem 88 de cabinete de medicină şcolară şi universitară la care se adaugă 18 de medicină stomatologică şcolară şi universitară. În total, avem 207 cadre medicale“, a explicat Luminiţa Munteanu, directorul Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS) Iaşi. Cifra nu este chiar cea reală, şi asta pentru că DAS a scos recent la concurs 38 de posturi pentru cadre medicale de medicină şcolară care sunt vacante în reţeaua şcolară, cifră care se adună la cadrele care sunt deja în unităţile de învăţământ. Pe lângă cei 26 de medici, real, mai sunt angajaţi 101 asistenţi medicali, toţi strict angajaţi pe reţeaua de învăţământ preuniversitar. 42 de cadre medicale, medici şi asistenţi, răspund doar de studenţii celor cinci universităţi de stat din Iaşi.

Revenind însă la reţeaua de medicină şcolară preuniversitară, medicii şi aşa puţini, dar şi asistentele medicale, mai au o problemă. Există şcoli care au mai multe corpuri de clădire împrăştiate prin cartier şi unde cadrul medical trebuie să facă naveta. Teoretic, prima zi de şcoală ar fi trebuit să fie un calvar pentru medicul sau asistentul medical de la unitatea de învăţământ. “Pentru că sunt unităţi de învăţământ destul de multe, pentru că toate cadrele medicale au un program diversificat, fiecare şcoală va avea asistenţa medicală asigurată, dar medicul nu va putea fi cu normă întreagă pentru că medicii de medicină şcolară sunt foarte puţini şi atunci au arondate două-trei şcoli”, a mai spus Luminiţa Munteanu.

Triajul epidemiologic, acasă. Părinţii, în rolul de cadre medicale

De exemplu, Şcoala Generală “Bogdan Petriceicu Haşdeu” are cinci corpuri de clădire, toate răsfirate în cartierul Tătăraşi, 1.700 de elevi şi un singur asistent medical. La fel şi toate şcolile care au personalitate juridică din municipiu. Practic, potrivit ghidului emis de Ministerul Educaţiei pentru începutul de an, triajul elevului se face acasă de către părinţi. Şi asta pentru că educatorul, învăţătorul sau dirigintele nu au voie să atingă niciun elev, iar trei sferturi din faţa copilului este acoperită de masca de protecţie; deci, oricâtă bunăvoinţă ar avea, nu ar putea detecta vreun simptom al vreunei boli.

Noua sarcină de pe umerii părinţilor a fost pusă şi în contextul în care numărul cadrelor medicale din şcoli este extrem de mic, iar triajul epidemiologic al elevilor s-ar face în 14 zile, adică două săptămâni, atât cât este şi perioada de incubaţie la SARS COV 2. Cu nicio săptămână înainte de începerea noului an şcolar, Ministerul Sănătăţii şi-a adus aminte de cabinetele medicale din şcoli şi a anunţat că va suplimenta efectivul cadrelor medicale. “Primarul Mihai Chirica s-a gândit la soluţii. S-a gândit inclusiv să apeleze la voluntari fie din rândul studenţilor de la Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr.T. Popa, fie la medici rezidenţi. În cele din urmă, am scos aceste 38 de posturi care sunt însă pe perioadă determinată, adică pe perioada stării de alertă. Ne-am mai gândit să solicităm Ministerului Sănătăţii mărirea organigramei. Am mai solicitat-o şi acum doi ani, aşa că nu ştiu dacă va avea vreo finalitate pentru că atunci nu se putea de completat organigrama cu alte posturi”, a mai spus Luminiţa Munteanu.

Medicul de familie Gindrovel Dumitra, din Bucureşti, a declarat pentru hotnews.ro că “Este un moment extrem de delicat. Dacă lăsăm în acest moment chiar şi şcolile din mediul rural fără să aibă măcar un asistent angajat acolo, atunci e o problemă foarte serioasă în ceea ce priveşte responsabilizarea funcţiei de guvernare. Din punctul meu de vedere, şcolile ar fi trebuit să înceapă cu cel puţin un asistent medical care să fie prezent în fiecare şcoală din ţara asta”, avertizează medicul Gindrovel Dumitra. El aminteşte că “legea este din 2008, şi ei au lăsat să treacă timpul până acum, în pandemie, când s-au trezit descoperiţi, cu şcoli fără cabinete medicale. Există OUG 162/2008 care transferă responsabilitatea Ministerului Sănătăţii către comunităţile locale, care aveau obligaţia să înfiinţeze cabinete medicale în şcoli, respectiv să contracteze servicii de asistenţă medicală şcolară”.