anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

E necesară o reformă administrativă în România? (I)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

În ciuda eforturilor administrative recente ale multor state, nu există o armonizare perfectă a palierelor administrative. Deosebirile vin nu numai din diferenţele de talie, ci mai ales din istoria administrativă distinctă a fiecărui stat. 

Contextul teritorial european

Sistemul european e organizat din punctul de vedere statistic şi/sau administrativ pe şase paliere dispuse trans-scalar (de la scara naţională, şi regională, la cea locală): NUTS0 (nivelul naţional), NUTS1, NUTS2, NUTS 3, LAU1 şi LAU2 (enumerate de la scara supra-regională şi regională, la cea locală). LAU2 reprezintă nivelul administrativ şi statistic de bază, în cazul României fiind reprezentat de comună, oraş sau municipiu. Abrevierea NUTS reprezintă Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică, iar LAU (abrevierea în limba engleză) - Unităţile Administrative Locale. Nu toate statele UE au aceste nivele statistice oficializate ca teritorii administrative. România, de exemplu, deşi colectează datele la toate nivelele, mai puţin LAU1, nu are oficializate administrativ nici NUTS1 (Macroregiune), nici NUTS2 (Regiunea de dezvoltare) şi nici LAU1 (palier teritorial intermediar între comună şi judeţ - de tip plasă, raion). Nivelul regional e dat cel mai adesea de nivelul NUTS2, dar în cazul unor state, precum Germania, taxonul regional se consumă la nivel NUTS1.

În ciuda eforturilor administrative recente ale multor state, nu există o armonizare perfectă a palierelor administrative. Deosebirile vin nu numai din diferenţele de talie, ci mai ales din istoria administrativă distinctă a fiecărui stat. Oricum, la nivelul UE tendinţa e ca nivelele regionale (NUTS2, uneori NUTS1) şi cele intermediare (LAU1) să preia majoritatea competenţelor administrative. Şi tocmai aceste paliere lipsesc din sistemul administrativ românesc!

Din perspectiva armonizării la nivelul UE, statele din est au o întârziere vizibilă. Însă, avem şi o excepţie, un exemplu de bune practici - Polonia.

Două modele de bune practici

Franţa şi Polonia pot fi considerate modele de succes în ceea ce priveşte crearea nivelului administrativ regional, mai ales că ambele ţări au avut iniţial o structură administrativă puternic centralizată.

Franţa are deja o tradiţie de aproape patru decenii în privinţa guvernanţei regionale. Crearea regiunilor administrative a fost prefaţată de aplicarea cu un relativ succes a teoriei polilor de creştere în perioada anilor‘60-’70, ce a dus la consolidarea oraşelor secundare - de importanţă regională. Din perspectivă administrativă, regiunea a fost creată oficial prin Legea Descentralizării (2 martie 1982), care a conferit celor 22 de regiuni ale Franţei metropolitane statutul lor juridic. Unitatea teritorială ce a stat la baza compunerii regiunilor administrative a fost departamentul (NUTS3 - echivalentul judeţului la noi). Fiecare entitate NUTS2 a fost obţinută prin agregarea a două sau mai multe departamente.

În 2014, Parlamentul francez a adoptat o lege care reduce numărul de regiuni ale Franţei metropolitană de la 22 la 13, începând cu 1 ianuarie 2016. Discursul oficial al autorităţilor prezintă două motive principale. Un prim motiv e reprezentat de „necesitatea simplificării sistemului administrativ”, iar cel de-al doilea e legat de competitivitatea modestă la nivelul UE a unora dintre vechile regiuni. E vorba de regiunile mici, centrate pe oraşe mai modeste dimensional (300-400 mii locuitori - n.r.), ce par a fi incapabile să acumuleze servicii metropolitane. Ca urmare, acestea au fost ataşate regiunilor centrate pe oraşe-metropole mai bine situate în ierarhia europeană, precum Lyon, Lille, Bordeaux, Toulouse etc.

Polonia e singurul exemplu de pune practici din estul UE. Marele avantaj al regionalizării Poloniei, pe lângă lipsa discontinuităţilor naturale a fost multicentrismul sistemului urban. Structura sa actuală se datoreză şi experimentării teoriei polilor de creştere (aplicată mai întăi în Franţa anilor ‘60-‘70, după cum am menţionat anterior) graţie economistului Antoni Kukliński.

Unitatea teritorială ce a stat la baza realizării configuraţiilor regionale poloneze a fost palierul LAU1, ce reprezintă în general zone omogene din punct de vedere fizico-geografic şi al polarizării urbane şi reclamă un tip de guvernanţă locală specific. Polonia a înţeles extrem de bine acest lucru, alcătuind trei tipuri de powiat-uri (echivalentul vechilor plase sau ocoale din istoria administrativă a României, respectiv a Moldovei): unele urbane, ce înglobează o singură gmina urbană (nivelul LAU2 polonez - echivalentul comunelor, oraşelor sau municipiilor) de dimensiuni mari, altele periurbane, ce grupează gminele rurale sau urbane din proximitatea marilor oraşe, dar şi powiat-urile predominant rurale, ce grupează gminele rurale în jurul unei gmine urbane de talie medie sau mică, situate la o distanţă ceva mai mare de centrele urbane importante. Pornind reforma administrativă de jos în sus, aceste powiat-uri au fost elementele de bază ale proiectului regionalizării administrative în Polonia. (Pe săptămâna viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.