anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

vineri, 03.02.2023

Economia a urcat în trimestrul III cu 1,3% faţă de perioada precedentă din 2022 şi cu 4% faţă de anul trecut

GALERIE
crestere_economica
  • crestere_economica
- +

Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul III cu 1,3%, în termeni reali, faţă de trimestrul II din acest an, şi cu 4% pe seria brută şi cu 4,7% pe seria ajustată sezonier faţă de trimestrul III 2021, arată datele provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”Produsul Intern Brut a înregistrat faţă de acelaşi trimestru din anul 2021 o creştere cu 4% pe seria brută şi de 4,7% pe seria ajustată sezonier. În perioada 01.I-30.IX 2022, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada 01.I-30.IX 2021, cu 5% pe seria brută şi cu 4,3% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut Trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 288 din 15 noiembrie 2022”, arată datele INS.

SERIA AJUSTATĂ SEZONIER

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2022 a fost de 357,182 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,3% faţă de trimestrul II 2022 şi cu 4,7% faţă de trimestrul III 2021.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada ianuarie-septembrie 2022 a fost de 1.056.340 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,3% faţă de perioada 1.I-30.IX 2021.

SERIE BRUTĂ

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2022 a fost de 390,134 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4% faţă de trimestrul III 2021.

Produsul Intern Brut estimat pentru primele nouă luni din acest an a fost de 999.993,6 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5% faţă de perioada 01.I-30.IX 2021.

La creşterea PIB, în perioada 01.I-30.IX 2022 faţă de perioada 01.I-30.IX 2021, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,4%), cu o pondere de +18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat la +7,6%;

- Informaţii şi comunicaţii (+1,5%), cu o pondere de +6,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu o creştere semnificativă de +22,5%;

- Tranzacţiile imobiliare (+0,7%), cu o pondere la formarea PIB de +6,9%, care au înregistrat o creştere a volumului de activitate de+ 8,7%;

- Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,9%), cu o pondere la formarea PIB de +7,1%, ȋnregistrând o creştere a volumului de activitate de +14,4%.

O contribuţie pozitivă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,7%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu +6,4%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

- Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu +5,8% contribuind cu +3,7% la creşterea PIB;

- Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu +7,3% contribuind cu +1,8% la creşterea PIB;

- Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut ȋn volum la +9,9% şi a contribuit cu +0,7% la creşterea PIB.

Un impact negativ l-a avut exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu +11% corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+11,2%).

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 15 noiembrie 2022.

”Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană. În vederea reducerii răspândirii efectelor perturbatoare ale COVID-19 din anul 2020 în seria prepandemie (fapt implicit în ajustarea sezonieră), s-a decis utilizarea ultimei versiuni a programului JDemetra 2.2.3. În concluzie, modelele statistice de ajustare sezonieră disponibile sunt în general adaptate perioadelor de normalitate economică, iar criza pandemică COVID-19 a reprezentat o situaţie excepţională care a influenţat semnificativ seriile de timp şi care necesită identificarea continuă a parametrilor pentru a evidenţia cele mai bune modele care să stabilizeze rezultatele seriilor ajustate sezonier”, potrivit INS.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Viaţa publică românească în derivă

Alexandru CĂLINESCU

Viaţa publică românească în derivă

Au trecut doar câţiva ani de la marile demonstraţii de protest împotriva unor legi care urmăreau exonerarea unor infractori sus-puşi; astăzi, miile, zecile de mii de protestatari de odinioară par complet apatici, deşi ar avea nu o dată motive să iasă în stradă. Blazare? Resemnare? Indiferenţă? Evident că această lipsă de reacţie le dă guvernanţilor sentimentul impunităţii, ceea ce nu anulează însă teama că s-ar putea confrunta cu mişcări de protest.

opinii

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

George PLEȘU

Amfiteatrul Emil Brumaru la Colegiul Naţional

Ar fi păcat ca cel mai iubit poet specializat în îngeri, întâmplător absolvent al liceului, să nu fie omagiat în spaţiul care marchează atât de multe momente importante din viaţa fiecărui adolescent care are privilegiul de a-i trece pragul. Măcar pentru următorii 75 de ani.

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

pr. Constantin STURZU

Iată de ce a fost Mitropolitul pe scenă

La recenta aniversare, pe 24 ianuarie 2023, a Unirii Principatelor Române, s-au trezit (în deja „buna” tradiţie woke!) unii să pună sub semnul întrebării prezenţa Părintelui Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei pe scena din Piaţa Unirii, la momentul discursurilor festive. Motivul? „Biserica Ortodoxă s-a opus Unirii Principatelor”. 

În contra direcției noii legi a învățământului

Lucia-Gabriela MUNTEANU

În contra direcției noii legi a învățământului

Actuala variantă a proiectului de lege a învățământului prevede desființarea specializării învățătoare/ învățător din statutul de funcționare a liceelor și colegiilor pedagogice, școli din domeniul vocațional. Am afirmat argumentat în repetate rânduri, în spațiul public, ca profesoară de patru decenii la Școala Normală „Vasile Lupuˮ din Iași, că ar fi o greșeală, o nedreptate, o discriminare în raport cu celelalte tipuri de licee vocaționale, o lipsă de viziune în politica educațională, o intervenție brutală și lipsită de beneficii în continuarea unei tradiții educaționale vii și nu moarte, tradiția normalistă, în stare să slujească cea mai stringentă modernitate.

pulspulspuls

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Săriţi, oameni buni: nea Măricel i-a şterpelit lui dom’ Costel marfa electorală de sub nas!

Chiar aşa s-a întâmplat, dragi telespectatori: nea Măricel, şeful de la partidoiul ieşean, a profitat se pare de faptul că menistrul Sănătăţii e pe tarlaua lui la Bucureşti şi i-a şterpelit lui dom’ Costel, şeful liberalilor ieşeni, o marfa electorală toată numai macră, bună de chiftele în campanie, chiar de sub nas!

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.