Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Economia subterană a României, aproape o treime din PIB

In economia neagră se învârt în jur de 50 de miliarde dolari.

GALERIE
mita-medic
  • mita-medic
- +

Deşi importantă, scăderea de 4,4% din PIB a economiei subterane înregistrată de România în ultimii 10 ani lasă ţara cu tranzacţii nefiscalizate echivalente cu aproape o treime din PIB, una dintre cel mai grave situaţii din UE, şi venituri semnificative pierdute de stat.

 

Fenomenul economiei subterane reprezintă acum aproape 30% din PIB, cu mult peste nivelurile întâlnite în Cehia, Slovacia, Ungaria sau Portugalia. Economia subterană a reprezentat anul trecut în România 29,1% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene, faţă de un nivel 33,5% din PIB în 2002, după cum arată un raport publicat recent de Institute of Economic Affairs (IEA). În aceeaşi perioadă PIB-ul României exprimat în dolari, la preţuri curente, a crescut de peste trei ori, de la 46 miliarde de dolari la 170 miliarde de dolari, potivit datelor FMI.
 
Punctul maxim a fost în 1999
 
Atât datele CE, cât şi raportul IEA se bazează pe studiile profesorului Friedrich Schneider, de la Universitatea Johannes Kelper din Linz, Austria, unul dintre cei mai importanţi specialişti pe astfel de probleme. Raportul IEA menţionează totodată că în anul 1999 economia subterană din România era echivalentă cu 34,3% din PIB. Situaţia României este comparabilă cu a altor state est-europene, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia sau ţările baltice, dar şi cu nivelul economiei nefiscalizate din Grecia, ţară care este de şase ani în recesiune. România şi-a redus economia subterană cu 4,4 puncte procentuale în ultimii 10 ani, a şasea scădere din UE, pornind însă dintr-o situaţie mai gravă decât state care au reuşit corecţii mai importante. În ultimii 10 ani, economia nefiscalizată şi munca la negru din România au scăzut în principal ca urmare a pregătirilor pentru aderarea la UE şi a extinderii rapide a serviciilor de plată electronică.
 
Plăţile electronice sunt cheia
 
În Belgia, economia subterană a scăzut cu 5,2 puncte procentuale în perioada analizată, de la 22% la 16,8% din PIB, în timp ce în Italia fenomenul s-a restrâns de la 26,8% la 21,6% din PIB. Prin promovarea plăţilor electronice şi descurajarea tranzacţiilor în cash, Suedia şi-a redus economia nefiscalizată cu 4,7% din PIB în ultimii 10 ani, de la 19% la 14,3% din PIB. Activitatea economică nefiscalizată şi munca la negru au devenit o problemă arzătoare într-o Europă împotmolită în criză şi recesiune, în condiţiile în care vremurile grele contribuie de obicei la creşterea în anvergură a acestor fenomene, din moment ce populaţia şi mediul de afaceri încearcă să-şi protejeze veniturile în scădere, iar tranzacţiile cash devin mai răspândite odată creşetrea numărului de falimente. Principalele direcţii generale de acţiune recomandate de experţi sunt încurajarea plăţilor electronice, creşterea conformării la plată şi o mai bună aplicare a legii. Astfel, la nivelul anului 2012, potrivit datelor Comisiei Europene, activitatea economică nefiscalizată are cea mai mare pondere în PIB din UE în Bulgaria (31,9%) şi România (29,1%).
 
Sudul, ultima frontieră
 
Pe baza datelor profesorului Schneider şi ale companiei de consultanţă A.T. Kearney, citate într-un raport recent al Visa Europe, se poate observa că activitatea economică nefiscalizată şi munca la negru sunt în scădere în statele est-europene, în timp ce criza economică a provocat perpetuarea fenomenului în sudul zonei euro şi a zădărnicit pentru o perioadă eforturile statelor bogate din vestul şi nordul continentului, unde trendul descendent al economiei subterane a revenit abia recent. La nivelul UE şi al zonei euro, economia subterană reprezintă aproximativ 15% din PIB, arată datele Comisiei Europene la nivelul anului 2012. Măsurătorile la nivel naţional arată disparităţi profunde, cu rate scăzute în Austria (7,6% din PIB, cu 2,2% din PIB mai puţin decât în 2002), Olanda (9,5%, în scădere cu 3,7%), Marea Britanie (10,1%, minus 2,5%), Franţa (10,8%, corecţie de 4,3%) sau Irlanda (12,7%, minus 3,2%), faţă de 25,6% în Cipru (în scădere cu 2,2% în ultimii 10 ani), 26-28% în ţările baltice (minus 3,7-4,3%), 24% în Grecia (-4% din 2002), 24% în Polonia (-3,3%), 21,6% în Italia, 22,5% în Ungaria (-2%) sau 19,2% în Spania (-3,2%). În Germania, economia subterană reprezenta 13,3% din PIB anul trecut, nivel similar cu cele întâlnite în Finlanda şi Danemarca, dar mai redus decât în Suedia (14,3%), Belgia (16,8%), Slovacia (15,5%) sau Slovenia (23,6%).
 
Ce recomandă Comisia Europeană
 
Comisia Europeană recomandă mai multe tipuri de măsuri care pot conduce la restrângerea economiei subterane, precum îmbunătăţirea sistemului fiscal şi al transferurilor sociale; consolidarea activităţilor de control şi aplicare a legii; simplificarea aspectelor administrative astfel încât costul contribuabilului să scadă, inclusiv în privinţa timpului care trebuie alocat plăţii taxelor; măsuri specifice la nivel de sector, în special în zona hotelurilor şi restaurantelor, agriculturii şi serviciilor; exploatarea oportunităţilor digitale, cu sisteme şi baze de date online de înregistrare, informare şi plată; introducerea obligativităţii ca plăţile care depăşesc un anumit nivel să fie efectuate exclusiv electronic; posibila criminalizare a agenţilor economici care apelează la munca la negru. România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri de competitivitate economică din Europa în privinţa orelor care trebuie alocate de contribuabili pentru plata taxelor, iar tranziţia către sistemele de plată online este abia la început.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri