Economia subterană a României, aproape o treime din PIB
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 05.03.2021

Economia subterană a României, aproape o treime din PIB

In economia neagră se învârt în jur de 50 de miliarde dolari.

GALERIE
mita-medic
  • mita-medic
- +

Deşi importantă, scăderea de 4,4% din PIB a economiei subterane înregistrată de România în ultimii 10 ani lasă ţara cu tranzacţii nefiscalizate echivalente cu aproape o treime din PIB, una dintre cel mai grave situaţii din UE, şi venituri semnificative pierdute de stat.

 

Fenomenul economiei subterane reprezintă acum aproape 30% din PIB, cu mult peste nivelurile întâlnite în Cehia, Slovacia, Ungaria sau Portugalia. Economia subterană a reprezentat anul trecut în România 29,1% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene, faţă de un nivel 33,5% din PIB în 2002, după cum arată un raport publicat recent de Institute of Economic Affairs (IEA). În aceeaşi perioadă PIB-ul României exprimat în dolari, la preţuri curente, a crescut de peste trei ori, de la 46 miliarde de dolari la 170 miliarde de dolari, potivit datelor FMI.
 
Punctul maxim a fost în 1999
 
Atât datele CE, cât şi raportul IEA se bazează pe studiile profesorului Friedrich Schneider, de la Universitatea Johannes Kelper din Linz, Austria, unul dintre cei mai importanţi specialişti pe astfel de probleme. Raportul IEA menţionează totodată că în anul 1999 economia subterană din România era echivalentă cu 34,3% din PIB. Situaţia României este comparabilă cu a altor state est-europene, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia sau ţările baltice, dar şi cu nivelul economiei nefiscalizate din Grecia, ţară care este de şase ani în recesiune. România şi-a redus economia subterană cu 4,4 puncte procentuale în ultimii 10 ani, a şasea scădere din UE, pornind însă dintr-o situaţie mai gravă decât state care au reuşit corecţii mai importante. În ultimii 10 ani, economia nefiscalizată şi munca la negru din România au scăzut în principal ca urmare a pregătirilor pentru aderarea la UE şi a extinderii rapide a serviciilor de plată electronică.
 
Plăţile electronice sunt cheia
 
În Belgia, economia subterană a scăzut cu 5,2 puncte procentuale în perioada analizată, de la 22% la 16,8% din PIB, în timp ce în Italia fenomenul s-a restrâns de la 26,8% la 21,6% din PIB. Prin promovarea plăţilor electronice şi descurajarea tranzacţiilor în cash, Suedia şi-a redus economia nefiscalizată cu 4,7% din PIB în ultimii 10 ani, de la 19% la 14,3% din PIB. Activitatea economică nefiscalizată şi munca la negru au devenit o problemă arzătoare într-o Europă împotmolită în criză şi recesiune, în condiţiile în care vremurile grele contribuie de obicei la creşterea în anvergură a acestor fenomene, din moment ce populaţia şi mediul de afaceri încearcă să-şi protejeze veniturile în scădere, iar tranzacţiile cash devin mai răspândite odată creşetrea numărului de falimente. Principalele direcţii generale de acţiune recomandate de experţi sunt încurajarea plăţilor electronice, creşterea conformării la plată şi o mai bună aplicare a legii. Astfel, la nivelul anului 2012, potrivit datelor Comisiei Europene, activitatea economică nefiscalizată are cea mai mare pondere în PIB din UE în Bulgaria (31,9%) şi România (29,1%).
 
Sudul, ultima frontieră
 
Pe baza datelor profesorului Schneider şi ale companiei de consultanţă A.T. Kearney, citate într-un raport recent al Visa Europe, se poate observa că activitatea economică nefiscalizată şi munca la negru sunt în scădere în statele est-europene, în timp ce criza economică a provocat perpetuarea fenomenului în sudul zonei euro şi a zădărnicit pentru o perioadă eforturile statelor bogate din vestul şi nordul continentului, unde trendul descendent al economiei subterane a revenit abia recent. La nivelul UE şi al zonei euro, economia subterană reprezintă aproximativ 15% din PIB, arată datele Comisiei Europene la nivelul anului 2012. Măsurătorile la nivel naţional arată disparităţi profunde, cu rate scăzute în Austria (7,6% din PIB, cu 2,2% din PIB mai puţin decât în 2002), Olanda (9,5%, în scădere cu 3,7%), Marea Britanie (10,1%, minus 2,5%), Franţa (10,8%, corecţie de 4,3%) sau Irlanda (12,7%, minus 3,2%), faţă de 25,6% în Cipru (în scădere cu 2,2% în ultimii 10 ani), 26-28% în ţările baltice (minus 3,7-4,3%), 24% în Grecia (-4% din 2002), 24% în Polonia (-3,3%), 21,6% în Italia, 22,5% în Ungaria (-2%) sau 19,2% în Spania (-3,2%). În Germania, economia subterană reprezenta 13,3% din PIB anul trecut, nivel similar cu cele întâlnite în Finlanda şi Danemarca, dar mai redus decât în Suedia (14,3%), Belgia (16,8%), Slovacia (15,5%) sau Slovenia (23,6%).
 
Ce recomandă Comisia Europeană
 
Comisia Europeană recomandă mai multe tipuri de măsuri care pot conduce la restrângerea economiei subterane, precum îmbunătăţirea sistemului fiscal şi al transferurilor sociale; consolidarea activităţilor de control şi aplicare a legii; simplificarea aspectelor administrative astfel încât costul contribuabilului să scadă, inclusiv în privinţa timpului care trebuie alocat plăţii taxelor; măsuri specifice la nivel de sector, în special în zona hotelurilor şi restaurantelor, agriculturii şi serviciilor; exploatarea oportunităţilor digitale, cu sisteme şi baze de date online de înregistrare, informare şi plată; introducerea obligativităţii ca plăţile care depăşesc un anumit nivel să fie efectuate exclusiv electronic; posibila criminalizare a agenţilor economici care apelează la munca la negru. România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri de competitivitate economică din Europa în privinţa orelor care trebuie alocate de contribuabili pentru plata taxelor, iar tranziţia către sistemele de plată online este abia la început.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Ajutorul” rusesc

Radu POPESCU

„Ajutorul” rusesc

Mai întâi se discreditează orice ajutor venit din partea României şi a Uniunii Europene, chiar dacă este vorba despre un vaccin omologat în Uniunea Europeană şi care este administrat gratuit populaţiei, pentru ca, ulterior, problema apărută să fie „rezolvată” prin importul a 1.000.000 de doze Sputnik din Rusia, vaccin care apoi va fi administrat, doar contra cost şi printr-o reţea comercială privilegiată, tuturor celor care vor să nu se îmbolnăvească de COVID.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

De la un martie la altul

Alexandru CĂLINESCU

De la un martie la altul

După un an la capătul căruia am văzut că, graţie inteligenţei umane, răul îşi are totuşi leac, e cazul să dăm prioritate lucidităţii, să ne dezbărăm de spaimele iraţionale şi să reîncepem, treptat, să trăim. Normal.

Nevoia de o nouă clădire simbol pentru Iaşi

George PLEȘU

Nevoia de o nouă clădire simbol pentru Iaşi

E timpul ca generaţia noastră să ofere o actualizare a identităţii oraşului prin construirea unei noi clădiri care să devină un reper (landmark) pentru comunitate, un punct de atracţie pentru vizitatori şi o ancoră pe harta regiunii, un atu în competiţia cu alte oraşe de talie similară din această zonă a Europei.

Odiseea, „la feminin”?

Nicolae CREŢU

Odiseea, „la feminin”?

Un titlu de carte, în librărie: Odiseea povestită de Penelopa, Circe, Calypso şi celelalte (Ed. Trei, 2020), de Marilu Oliva, trad. Beatrice Baciu. La ce să te aştepţi oare? Feminism, revendicativ, cu „retuşuri”, fie mai blânde, fie brutale, aduse epopeei homerice? Sau, şi mai rău, vreo tentativă de „rescriere” cu efect de intruziune „naratorială”, voit sau nu, „justiţiar” desfigurator? 

pulspulspuls

De ce-o fi dat bani Peni Hill patronului de la feisbuc? Şi cam cât?

De ce-o fi dat bani Peni Hill patronului de la feisbuc? Şi cam cât?

Ehehe, cred că nu se poate să nu ştiţi vorba aia a românului, stimaţi telespectatori: găgăuţă, dacă nu-i fudul, parcă nu e găgăuţă destul. Taare dreptate mai are şi românul ăsta necunoscut câteodată, zău aşa... 

Caricatura zilei

Dosar clasat

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.