Cifrele publicate marţi de agenţia de statistică a Uniunii Europene arată că economia zonei cu monedă unică a crescut cu o rată anuală de 0,5%, în condiţiile în care costurile mai mari ale energiei au cântărit asupra cheltuielilor gospodăriilor.

Zona euro a înregistrat o creştere în ultimele trei luni ale anului 2022, reuşind să evite o recesiune, chiar dacă costurile ridicate ale energiei, scăderea încrederii şi creşterea ratelor dobânzilor au avut un impact puternic asupra economiei blocului monetar. Produsul intern brut din zona euro a crescut cu un minuscul 0,1% în trimestrul al patrulea, au arătat marţi datele Eurostat, depăşind însă aşteptările unui sondaj Reuters care prognozau o scădere de 0,1%. Comparativ cu anul precedent, creşterea trimestrială a fost de 1,9%, depăşind cu puţin aşteptările de 1,8%, arată Reuters.

DE CE I-A MERS MAI BINE ECONOMIEI EUROPENE

Acest lucru se traduce printr-o creştere de 3,5% a produsului intern brut pentru anul 2022 în ansamblu, un ritm mai rapid decât cel înregistrat în China sau în SUA. Este un fenomen neobişnuit, notează WSJ. Timp de decenii, cele trei mari motoare ale economiei globale au avut un clasament destul de stabil: China creştea cel mai rapid, urmată de SUA şi apoi de zona euro. Totul s-a schimbat anul trecut din cauza modului eşalonat în care marile economii s-au redeschis în urma pandemiei.

Cifrele publicate joia trecută au arătat că economia americană a crescut cu 2,1% în 2022, o încetinire bruscă faţă de rata de expansiune de 5,9% înregistrată în 2021. La începutul acestei luni, agenţia de statistică din China a publicat cifre care au arătat că a doua cea mai mare economie a lumii a crescut cu 3%, în scădere de la 8% în anul precedent.

Ultima dată când economiile naţionale combinate care alcătuiesc zona euro au crescut într-un ritm mai rapid decât cel al Chinei sau al SUA a fost în 1974, reaminteşte Wall Street Journal. Economia SUA a depăşit-o de obicei pe cea a Europei în ultimele decenii, în mare parte pentru că populaţia americană a crescut mai rapid. Recent, SUA au luat-o înaintea Europei şi în ceea ce priveşte dezvoltarea sectoarelor tehnologice cu creştere rapidă.

IMPACTUL PANDEMIEI

Clasamentul neobişnuit al creşterii de anul trecut reflectă în mare măsură impactul pandemiei Covid-19 asupra economiei mondiale, momentul închiderii şi redeschiderii conducând la mari oscilaţii ale creşterii, precum şi la rate ridicate ale inflaţiei. Este un efect care este însă puţin probabil să dureze. Pe măsură ce China renunţă la politica de zero-Covid, probabil îşi va recupera poziţia de lider al creşterii economice. Iar războiul din Ucraina are un impact mai mare asupra economiei Europei decât asupra celei din SUA sau China, după cum arată încetinirea din ultimul trimestru al anului 2022.

"2022 a fost pur şi simplu un an ciudat, ciudat", a declarat preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, la începutul acestei luni. "Acestea nu sunt cifre normale, nu este clasamentul obişnuit pe care îl aveţi", a recunoscut ea.

În zona euro, influenţa pandemiei asupra economiei a fost atât de puternică anul trecut, încât a compensat-o efectul invaziei Rusiei în Ucraina şi creşterea preţurilor la energie pe care a provocat-o.
În timp ce China s-a confruntat cu o serie de blocaje în aplicarea politicii sale "zero-Covid", zona euro s-a bucurat de primul său an complet fără restricţii stricte şi de un impuls al activităţii, pe care SUA îl înregistrase cu un an mai devreme.

În acest an este probabil ca pandemia să continue să aibă un impact mare asupra creşterii - de data aceasta în China. Ţara a ridicat multe dintre controalele sale, într-o schimbare bruscă de direcţie. În timp ce acest lucru a dus la o creştere a infecţiilor şi a deceselor Covid-19, a deschis, de asemenea, uşa unei reveniri economice puternice. Pentru acest an, Naţiunile Unite se aşteaptă ca economia Chinei să crească cu 4,8%, în timp ce atât SUA, cât şi zona euro ar urma să încetinească, la 0,4% şi, respectiv, 0,2%. Dacă este corectă previziunea, clasamentul normal de creştere va fi restabilit, deşi la rate de creştere mai mici decât cele normale. Iar din 2024, impactul pandemiei ar urma să se diminueze, cu excepţia cazului în care nu va apărea o variantă de coronavirus mai mortală şi cu răspândire rapidă.

EFECTUL INFLAŢIEI ŞI AL RATEI DOBÂNZILOR

Potrivit unei măsurători a presiunilor asupra lanţurilor de aprovizionare compilate de Federal Reserve Bank of New York, blocajele cauzate de pandemie au atins un vârf la sfârşitul anului 2021, apoi s-au atenuat constant în primele nouă luni ale anului trecut. Dar această îmbunătăţire a lanţurilor de aprovizionare s-a oprit în ultimele trei luni din 2022, deoarece China a impus blocaje pentru a contracara noi focare de Covid-19. Acum, lanţurile de aprovizionare par să îşi continue revenirea lentă la starea de pre-pandemie

Pe de altă parte, ratele inflaţiei din întreaga lume par să se relaxeze, dar a fost nevoie de acţiuni neobişnuit de agresive din partea băncilor centrale globale pentru a ajunge în acest punct. Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor cu peste 4 puncte procentuale din martie, cea mai mare mişcare într-un singur an din 1980 încoace.

Banca Centrală Europeană a acţionat într-un ritm mai lent, majorându-şi rata dobânzii de politică monetară cu 2,5 puncte procentuale începând cu luna iulie, dar aceasta este cea mai rapidă creştere de la înfiinţarea sa în 1998. Se aşteaptă ca ambele bănci centrale să îşi majoreze ratele dobânzilor cheie în această săptămână, BCE urmând probabil să înăsprească mai mult decât Fed dobânda.

Noi creşteri ale costurilor de împrumut vor afecta întreprinderile şi gospodăriile nu doar în SUA şi Europa, ci în întreaga lume.

CE SE VA ÎNTÂMPLA ÎN ZONA EURO

Dintre cele mai mari ţări din zona euro, Germania şi Italia au înregistrat rate de creştere negative pentru trimestrul patru din 2022, dar Franţa şi Spania au înregistrat o expansiune, arată Eurostat. Războiul de aproape un an al Rusiei în Ucraina s-a dovedit costisitor pentru zona euro, din care fac parte 20 de ţări, cu o populaţie totală de 350 de milioane de persoane.

În acest tablou sumbru, există însă şi pete de lumină, de pildă Portugalia. Produsul intern brut (PIB) al Portugaliei a crescut cu 6,7% în 2022, după o creştere de 5,5% în anul precedent, un maxim al ultimilor 35 de ani care este în linie cu ultimele previziuni ale guvernului, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică într-o primă estimare. În al patrulea trimestru al anului trecut, economia portugheză a crescut cu 0,2%, în timp ce Comisia Europeană se aştepta la o scădere de 0,1% în previziunile sale de toamnă, scrie AFP.

Însă per ansamblu, preţurile în creştere ale petrolului şi gazelor naturale au epuizat economiile şi au frânat investiţiile, forţând în acelaşi timp Banca Centrală Europeană să aplice creşteri fără precedent ale ratelor pentru a stopa inflaţia.

Dar economia a dat dovadă şi de o rezistenţă neaşteptată - la fel ca în timpul pandemiei COVID-19, când creşterea economică a depăşit aşteptările, deoarece întreprinderile s-au adaptat mai repede decât prevăzuseră factorii de decizie politică în noile circumstanţe.

Este posibil ca creşterea să fi atins deja punctul minim şi să fie în curs o redresare lentă, ajutată de sprijinul generos al guvernelor şi de o iarnă blândă care a limitat cheltuielile cu energia. Cu toate acestea, imaginea de ansamblu rămâne totuşi slabă, cu o creştere slabă prognozată pentru 2023, din cauza unei scăderi mari a veniturilor reale şi a ratelor dobânzilor care au crescut brusc, notează Reuters.

"Cifra principală a PIB-ului dă o impresie înşelătoare de favorabilitate a condiţiilor economice la sfârşitul anului 2022", a declarat Ken Wattret, analist la S&P Global Market Intelligence. "Principala concluzie care se desprinde din datele statelor membre este amploarea scăderii consumului privat, cu o comprimare acută a veniturilor reale ale gospodăriilor, din cauza inflaţiei galopante care se resimte cu întârziere", spune analistul.

"În următoarele luni, înăsprirea vizibilă a politicii monetare va încetini tot mai mult economia", crede şi economistul Commerzbank, Christoph Weil. "Ne aşteptăm în continuare ca economia zonei euro să se contracte uşor în prima jumătate a anului, iar redresarea aşteptată în a doua jumătate va fi probabil slabă", a previzionat el.