Economisirea în timpul pandemiei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Economisirea în timpul pandemiei

GALERIE
Alin Andries
  • Alin Andries
- +

Indiferent de comportamentul de consum şi de economisire pe care îl aveam înainte (super-economisitor sau mare cheltuitor), pandemia a avut un impact major asupra noastră şi a reprezentat un moment critic care va influenţa pe termen lung modul în care ne vom gestiona finanţele personale.

În ultimul an, după declanşarea pandemiei de COVID-19, rata de economisire a populaţiei la nivelul Uniunii Europene, inclusiv România, a înregistrat cea mai mare creştere anuală din ultimele decenii (+10,8 puncte procentuale), iar principala formă de economisire a fost sub forma creditelor bancare. În România, depozitele gospodăriilor la bănci au crescut în anul 2020 în raport cu 2019 cu 15,48%, ajungând la un sold de 256 miliarde lei, din care majoritatea depozitelor sunt în lei (151 miliarde) şi la vedere (133 miliarde), conform datelor publicate de Banca Naţională a României.

Creşterea economiilor realizate de populaţie poate fi explicată de doi factori determinanţi. În primul rând, restricţiile impuse pentru reducerea ritmului de răspândire a virusului SARS-CoV-2 au avut un impact major asupra comportamentului de consum a populaţiei şi au determinat o reducere semnificativă a unor cheltuieli din cauza imposibilităţii consumului anumitor produse şi servicii. Această situaţie a condus la realizarea unor economii (forţate) involuntare, în special la nivelul populaţiei cu venituri peste medie care nu au mai putut pleca în vacanţe sau ieşi la restaurant în oraş.

Conform Institutului Naţional de Statistică, cheltuielile totale ale populaţiei au fost în trimestrul III 2020, în medie, de 4444 lei lunar pe gospodărie (1733 lei/ persoană) în creştere cu 8,61% faţă de 2019, iar veniturile totale medii lunare, în termeni nominali, au fost 5302 lei pe gospodărie (2068 lei/ persoană), în creştere cu 10,69% faţă de 2019. Astfel, în anul 2020, cheltuielile totale au reprezentat 83,8% din nivelul veniturilor totale şi venitul disponibil a fost de 16,2%, în creştere de la 14,6% în 2019. Mai mult, structura cheltuielilor a înregistrat modificări semnificative, astfel în anul 2020, în medie, populaţia a înregistrat creşteri cu cheltuielile privind Comunicaţiile, Sănătatea, Produse agroalimentare şi Băuturi alcoolice şi tutun, dar au realizat scăderi la nivelul cheltuielilor privind Educaţie, Hoteluri, cafenele si restaurante şi Îmbrăcăminte şi încălţăminte.

În al doilea rând, izbucnirea bruscă a pandemiei a provocat o creştere a nivelului de incertitudine privind veniturile viitoare şi a pierderii locului de muncă, fapt care a determinat populaţia să realizeze economii preventive, din precauţie. Economii care să poată fi utilizate în cazul în care criza de sănătate sau măsurile adoptate de autorităţi ar cauza pierderea locului de muncă sau reducerea semnificativă a veniturilor. Din păcate şi în acest scop, în principal, populaţia cu venituri peste medie a putut economisi. Studiile la nivel european au arătat faptul că ponderea cea mai mare a persoanelor care au economisit în timpul pandemiei este reprezentată de persoanele cu venituri mari, în timp ce la nivelul persoanelor cu venituri mici sau în şomaj s-a înregistrat o scădere majoră a economiilor.

Deşi la nivel agregat nivelul economiilor a crescut, conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) şi comandat de Asociaţia Română a Băncilor în luna decembrie 2020, în perioada pandemiei aproximativ patru din zece români reuşesc să facă economii (39%), în condiţiile în care înainte de pandemie, două treimi dintre respondenţi (68%) reuşeau să economisească. Din păcate, pandemia de coronavirus a afectat în special grupurile vulnerabile expuse riscului de sărăcie, persoanele cu venituri reduse au fost afectate mai amplu de pandemie şi capacitatea lor de economisire s-a redus şi mai mult. Astfel, impactul a fost asimetric, unele persoane fiind mai afectate decât altele. De exemplu, în România persoanele din mediul urban au reuşit, în mai mare măsură, să economisească în timpul pandemiei comparativ cu persoanele din mediul rural.

Indiferent de comportamentul de consum şi de economisire pe care îl aveam înainte (super-economisitor sau mare cheltuitor), pandemia a avut un impact major asupra noastră şi a reprezentat un moment critic care va influenţa pe termen lung modul în care ne vom gestiona finanţele personale.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

Cosmin PAȘCA

Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

Rămâne de văzut dacă demiterea lui Voiculescu, întâmplător chiar după anunţata depolitizare a CAS-urilor, va aduce o binemeritată linişte în societate (că în „sistem” cu siguranţă va aduce). În toate cazurile, patima cu care opinia publică s-a raportat la mandatul lui VV, tangentă cu metafizica, ar merita nişte studii sociologice sănătoase.

Filmuletul zilei

opinii

K1 didactic

Codrin Liviu CUȚITARU

K1 didactic

„Ai căpătat contuziile la un meci!” „Oh, nu!” a răspuns Noe. „Nu sunt în faza meciurilor. Învăţ. Aveam însă de predat, la anul I B, portretul lui Ştefan cel Mare, făcut de Grigore Ureche. Am vrut să-i dau culoare marţială, chiar dacă nu lupt încă în ring. Am cerut un voluntar pentru rolul domnitorului. Am precizat că eu voi fi un boier inocent. S-a oferit Mişa Ovinuţ, băietanul creţ din Vaslui. M-a rupt, frate, nu altceva! A interpretat, cred, sintagma degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat extrem de literal.”

Datoria publică în contextul crizelor

Alin ANDRIEȘ

Datoria publică în contextul crizelor

Datoria publică a crescut considerabil în ultimele decenii în majoritatea economiilor şi această tendinţă a fost amplificată de actuala criză de sănătate.

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

George ŢURCĂNAŞU

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

Politicienii Bucureştiului ar trebui să ţină seama de faptul că în faţa lor se află acum o mulţime pentru care discursul reţinut şi pedant nu mai e o opţiune! Aceiaşi politicieni ai centrului ar mai trebui să ţină seama şi de faptul că viteza cu care se propagă ideile regionaliste şi se revizuiesc convingerile personale ale trăitorilor din regiune noastră accelerează. Cu alte cuvinte, dragi politicieni de la centru, regionalismul în Moldova nu (mai) e o fandoseală, aşa cum mulţi dintre voi aţi sperat să fie. Culmea e că şi voi aţi pus umărul la această accelerare, prin preluarea ideilor vehiculate de unii membri ai MDM, IpA8 sau MVA în campaniile electorale mai recente.

pulspulspuls

Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

Pentru că, iată, de vreo două zile încoace tot auzim cum se fac şi se desfac scenarii care mai de care despre ce se va întâmpla la vârful filialei liberale de la Iaşi în perioada următoare, am zis că e cazul să vă spunem şi noi ce-am auzit pe ici pe colo. 

Caricatura zilei

Mutare

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.