Caută 
2 MIN
Edith Piaf s-a născut în 1915 (19 decembrie) în cartierul muncitoresc Belleville din Paris. Încă din 1870 cartierul atrăsese valuri de imigranți care prin amestecul diverselor stiluri au creat un stil muzical nou – șansoneta franceză. Elitei pariziene de atunci i se părea că șansoneta are o valoare culturală îndoielnică și că este lipsită de gust.
Se spune că în urma unei conjunctivite agresive, Edith Piaf ar fi rămas oarbă o bună parte din copilărie, o problemă frecvent întâlnită în acei ani în rândurile copiilor săraci de până în 7 ani. Piaf a fost descoperită de către Louis Leplée în timp ce cânta pentru bani pe o stradă din Paris și a devenit în scurt timp foarte populară prin localurile de cabaret din Paris. Acesta o descria: Edith Piaf, o fetiţă cu chipul palid şi îndurerat.
Piaf n-a renunțat la cântecele ei chiar dacă jargonul folosit în texetele acestora deranja urechile atât de fine ale establișmentului din Paris care a desconsiderat-o în cea mai mare parte a vieții sale. Poliția franceză a acuzat-o pentru uciderea lui Louis Leplée – cel care o descoperise. Într-un final acuzațiile poliției au fost retrase însă presa nu și-a încetat atacurile la adresa lui Piaf învinuind-o inclusiv de moartea fetiței sale de doi ani, bolnavă de meningită. Această tragedie însă n-a fost singura din viața cântăreței. În 1947, iubitul său (singurul despre care cântăreața declarase vreodată că îi este suflet pereche), Marcel Cerdan a murit într-un accident aviatic iar apoi, din 1956, după un accident grav de mașină, Edith Piaf a devenit dependentă de morfină. A murit la 47 de ani, bolnavă de cancer. Biserica Catolică a refuzat să se ocupe de înmormântarea sa în schimb oamenii din întreg Parisul au condus-o pe ultimul drum. Cel mai drag prieten al ei, Jean Cocteau, a murit câteva ore mai târziu în aceeași zi.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
