Educația stem și învățământul dual, între interesul european și retricțiile românești (P)
Industriile-cheie, cum ar fi industria semiconductorilor și biotehnologia, depind de talentele din domeniul STEM pentru a deţine poziţia de lider tehnologic. Uniunea Europeana va aloca în următorii ani 26 miliarde de euro pentru învățământul STEM.
Uniunea Europeana va aloca în urmatorii ani 26 miliarde de euro pentru invatamantul STEM, cu dorinta formarii, specializarii, compatibilizarii, a mobilitatii recunoscute si, deci, nerestrictionate a profesionistilor din domeniile tehnice. 26 de miliarde de euro pentru recunoasterea importantei decisive a educatiei tehnice in dezvoltarea societatii.
Da, este adevarat ca aceasta recunoastere a fost fortata de acutizarea concurentei economice mondiale care pune Europa intr-o pozitie cumva jenanta.
Cifric, in ultimii 7 ani, numarul candidatilor la studiile universitare tehnice a crescut in medie cu 14,4% la nivel european. Un trend cu o panta inca sub necesarul Uniunii Europene.
Mai mult, aceasta crestere este sub cele inregistrate pentru domeniile STEM in SUA (16,3%) sau mult sub China si India (peste 30%).
In Romania, Raportul „Education at a Glance” (EaG 2025) al Organizaţiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică evidenţiază faptul că cea mai mare pondere a absolvenţilor de licenţă sunt din domeniile STEM (31%), peste media ţărilor OCDE (23%).
Apoi, urmează absolvenţii în domeniile afacerilor, administraţiei şi dreptului (29%), tot peste media ţărilor OCDE (23%), iar 19% absolvă în domeniile ştiinţelor umaniste, medicină, jurnalism şi informatică (22% la nivelul mediu din ţările OCDE).
Cererea de abilităţi STEM va continua să crească la nivel mondial, în special în domeniile cu cea mai rapidă dezvoltare, care sunt cele legate de tehnologie: specialisti în tehnologia prelucrarii volumelor mari de date, ingineri în domeniul tehnologiei financiare, specialisti în IA si învăţare automată.
Industriile-cheie, cum ar fi industria semiconductorilor si biotehnologia, depind de talentele din domeniul STEM pentru a deţine poziţia de lider tehnologic.
Îndeplinirea obiectivelor referitoare la dezvoltarea industriala sustenabila si tranziţia verde necesită, numai la nivelul UE, o crestere cu 50% a numărului de specialisti in domeniile energiei din surse regenerabile, a vehiculelor autonome, a ingineriei chimice si mediului, a constructiilor nZEB s.a.m.d până în 2030.
In acelasi timp, abilităţile STEM avansate sunt esenţiale pentru intarirea capabilităţilor de apărare naţională si aerospaţiale, inclusiv pentru previziunile climatice si implementarea economiei circulare.
Deci, iata o conjunctura extrem de favorabila pentru educatia tehnica, caci alocarea a 26 de miliarde de euro pentru formarea unor specialisti europeni in domeniile STEM este si economic justificabila.
Profitand de acest context si incercand sa compenseze inca deficitul de specialisti in domeniile tehnice la toate nivelurile din Romania, Ministerul Educatiei a demarat acum doi ani programul de realizare a unei infrastructurii dedicate invatamantului dual.
Campusurilor duale le-au fost alocate, iniţial circa 350 milioane de euro din PNRR, fond care s-a majorat ulterior cu 250 milioane de milioane de euro.
Cele 29 proiecte demarate in cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei, aflate in diferite stadii de „maturitate”, avansarea lor fiind de multe ori rezultatul procedurilor greoaie de licitatie si solutionare a contestatiilor la licitatii pentru lucrari si echipamente, sunt acum supuse unei analize privind sansele de finalizare sau, cu alte cuvinte, privind oportunitatea continuarii finanţării.
Caci orice finantare prin PNRR impune si o cofinantare din partea statului roman, prin institutia beneficiara.
Incluse in memorandumul pentru aprobarea continuarii finantarii, alaturi de alte categorii de initiative pentru constituirea si reabilitarea infrastructurii educationale, aceste proiecte intarzie sa se „maturizeze”.
Mai mult, pachetul de restrictii financiare, inaugurat cu cele din educatie, se adauga efectelor negative care blocheaza chiar functionarea acestor compusuri duale si, implicit, a sistemului insusi de educatie duala (a se vedea cazul Oradea).
Asadar, intr-un context deosebit de favorabil la nivel european pentru educatia tehnica, la orice nivel, in Romania avem „motive” deosebit de „oportune” pentru a stopa constructia unui sistem dual de educatie tehnica. Sau de a o amâna.
Dan CAȘCAVAL
Senator PSD Iași
Publicitate și alte recomandări video