Educaţie – De ce se agravează decalajul rural-urban de la an la an? Explicaţii ale specialiştilor ieşeni. “Vorbim de generaţia online”

miercuri, 28 februarie 2024, 02:50
6 MIN
 Educaţie – De ce se agravează decalajul rural-urban de la an la an? Explicaţii ale specialiştilor ieşeni. “Vorbim de generaţia online”

Profesori din sistemul de învăţământ ieşean susţin că decalajul dintre mediul rural şi mediul urban nu este o surpriză, problema reală rămânâdn accentuarea acestuia de la un an la altul. În urma centralizării rezultatelor de la simularea examenului de Evaluare Naţională 2024, de către Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi, a putut fi observată o diferenţă de aproximativ 40 de procente între mediul urban şi cel rural, în cazul probei la matematică. La limba şi literatura română, diferenţa între cele două medii este de 30 de procente. Care ar fi explicaţiile?

 

Analizând datele transmise de ISJ Iaşi, observăm pe lângă decalajul rural-urban – 43,9% la matematică şi 30,46% la limba română – şi un decalaj între cele două discipline de examen, de aproximativ 15 procente. Mai exact, 74,30% dintre elevii de clasa a VIII-a care au susţinut proba la limba română au obţinut note egale sau mai mari decât 5, în timp ce 58,94% dintre cei care au participat la matematică au obţinut cel puţin nota 5.

 

Şefa ISJ: “Generaţia online”

 

„Generaţia de elevi care se află acum în clasa a VIII-a a parcurs clasa a V-a integral online sau la distanţă, prin pachete educaţionale, pe fondul crizei sanitare, şi a acumulat goluri semnificative în învăţare care nu s-au recuperat până acum, mai ales la disciplinele care au un grad mare de abstractizare, cum este matematica. Inspectoratul Ṣcolar Judeţean Iaşi a semnalat în mod repetat, începând cu evaluarea iniţială din toamna anului 2021, decalajele semnificative, mai ales pentru disciplina matematică, între rezultatele elevilor din rural, prin comparaţie cu cele ale elevilor din mediul urban”, a transmis Luciana Antoci, Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.

Potrivit acesteia, în urma analizei rezultatelor obţinute la simulare, ISJ Iaşi va desfăşura o inspecţie tematică „în toate şcolile cu rezultate îngrijorătoare pentru identificarea cauzelor care au condus la aceste rezultate şi pentru planificarea unui program intens de activităţi remediale, adaptate la nevoile reale de pregătire ale elevilor”.

 

Peste 80% dintre elevii din mediul rural nu au luat nota 5

 

Mihaela Popa, profesor de Matematică la Colegiul „Vasile Alecsandri” din Iaşi şi fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, spune că în ultimii ani decalajul dintre mediul urban şi mediul rural, în ceea ce priveşte rezultatele la Evaluarea Naţională, s-a accentuat.

Citeşte şi Raport după simularea Evaluării la Iaşi: un sfert din elevi au luat la matematică între 3 şi 4. Alte cifre relevante

Dacă avem în vedere doar notele sub 5 din ambele medii de rezidenţă, la matematică, conform datelor transmise de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, observăm un decalaj de 43,9 procente între mediul rural şi mediul urban. În mediul rural, 81,15% dintre elevii care au susţinut proba la matematică nu au reuşit să obţină note peste 5, în timp ce în mediul urban nu au luat notă de trecere 37,25% din cei care au participat.

„Este vorba despre aproape 50 de procente diferenţă între cele două medii. Dacă scoatem şi zona metropolitană din mediul rural, ajungem la aproape 90% de elevi cu note sub 5. Vorbim de un colaps în sistemul educaţional şi, deşi au fost bani, decalajul s-a accentuat”, a declarat Mihaela Popa.

Aceasta consideră că un prim pas în remedierea problemelor este reprezentat de acceptarea realităţii şi spune că ISJ Iaşi a făcut acest lucru prin publicarea raportului simulării, pe care consideră ar trebui să îl ia drept model şi Ministerul Educaţiei. „Faptul că acceptăm aceste rezultate este un prim pas. De aici încolo există bani de la Uniunea Europeană efectiv pentru acest obiectiv de a micşora decalajul rural-urban. Însă, de aici începe un întreg proces, pentru că nici orele remediale şi nici heirupismul în cele patru luni care au mai rămas nu cred că rezolvă foarte multe”, a completat profesoara de matematică de la Colegiul „Vasile Alecsandri” din Iaşi.

 

Mihaela Popa: „Noua lege nu aduce nimic nou pentru a schimba ceva”

 

Potrivit Mihaelei Popa, lipsa resursei umane ar fi una dintre cauzele ce stau la baza colapsului din învăţământul din mediul rural. Totodată, aceasta susţine introducerea dublei specializări. „Noua lege nu aduce nimic nou pentru a schimba ceva şi pentru a atrage resursă umană în sistem. Sunt de acord că trebuie evaluaţi profesorii, dar întâi să îi avem. Ministerul a apelat la un artificiu destul de dureros pentru elevi şi anume menţinerea cadrelor didactice ca titulari până la 70 de ani”, precizează aceasta.

 

Citeşte şi O lege gândită ca aport de calificare a ţării, folosită major de pensionari în oras. 62 de profesori din mun. Iaşi predau şi după pensionare

O altă problemă evidenţiată de aceasta este modalitatea de trecere a elevilor de la gimnaziu la liceu. „Evaluarea Naţională cu această ierarhizare unde se poate intra şi cu nota 1 a început în 2000. Din 2000 până în 2024, starea învăţământului s-a deteriorat fantastic de mult. Înseamnă că această Evaluare Naţională nu este bună. Eu, în timpul scrierii Legii educaţiei, am strigat cât am putut şi am explicat de aici, de la catedră, că modalitatea de a evalua elevul la 14 ani este toxică. Pe mine, ca matematician, nu mă avantajează că un copil este dopat cu nişte teste, dacă el nu are o cultură generală şi nu are o gândire critică. Iniţial, în proiectul România Educată, era o reaşezare a învăţământului gimnazial şi a programei, o schimbare de paradigmă totală, ceea ce ar fi dus la o schimbare a învăţământului. Aşa cum un zgârie-nori nu poate rezista fără o fundaţie bună, nici elevii nu pot avea performanţe fără o bază solidă în primele 10 clase, indiferent de disciplină”, a menţionat fostul secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

 

Liliana Romaniuc: „Elefantul din şcoală sau din clasă este matematica”

 

Liliana Romaniuc, profesor de matematică la bază şi fost Inspector Şcolar General al ISJ Iaşi, susţine ideea că deşi acest decalaj rural-urban este cunoscut de mulţi ani, acesta continuă să crească. Subliniază că a fost o simulare şi că „este important să recunoaştem faptul că nu toţi elevii au tratat cu seriozitate această formă de evaluare”.

Potrivit fostei şefe ISJ Iaşi, nu reprezintă o surpriză nici decalajul dintre notele obţinute la limba română şi notele primite de elevi la matematică. „Elefantul din şcoală sau din clasă este matematica, dar nu este un lucru nou. E trist că nu am făcut mare lucru pentru a reduce sau a îmbunătăţi situaţia aceasta. Copiii în continuare nu înţeleg ceea ce li se predă şi, dacă nu înţeleg, nu pot învăţa”, a declarat Liliana Romaniuc.

O cauză identificată de aceasta, care ar putea justifica rezultatele elevilor, ar fi capacitatea tot mai scăzută de concentrare. „Poate are legătură cu device-urile acestea electronice la care copiii sunt mult prea conectaţi. De acolo primesc foarte rapid recompense, chiar dacă sunt specifice mediului online. S-au obişnuit cu recompense imediate pentru un efort foarte mic, fără a rămâne într-o sarcină şi fără a se concentra, în timp ce la şcoală, la matematică sau la limba română, un test sau un examen presupune atenţie, concentrare şi muncă. Nu pot să nu constat că elevii noştri, din păcate, muncesc din ce în ce mai puţin”, a precizat cadrul didactic.

Drept soluţie pentru acest decalaj continuu dintre mediul rural şi mediul urban, Liliana Romaniuc consideră că ar trebui „să ne uităm cu mai multă atenţie la ceea ce au făcut alţii care au trecut prin situaţii simulare, să pilotăm şi apoi să extindem ceea ce funcţionează”.

„Poate că ar trebui să ne uităm cu mai multă atenţie şi la modul în care facem evaluarea, care, din păcate, nu este bazată pe aceleaşi criterii şi aceleaşi standarde. Cred că sunt nişte lucruri pe care le-am putea îmbunătăţi la momentul acesta la nivelul şcolii. Am putea stabili criterii de evaluare cât de cât comune la nivelul şcolii, ca măcar acolo evaluarea să vină cu ceva mai multă obiectivitate. Cred că profesorii pot face lucrul acesta, pentru că ei conştientizează situaţia”, a adăugat Liliana Romaniuc. Aceasta a subliniat că temele trebuie verificate şi prezenţa trebuie făcută întodeauna, pentru că în mediul rural sunt mulţi elevi care lipsesc de la şcoală, fapt ce ar conduce către rezultatele slabe la evaluare.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii