Cercetătorii spun că acest studiu va alimenta ambele părți ale dezbaterii despre asistența socială.

Rezultatele efortului lui Sam Altman

Efortul de un deceniu al CEO-ului OpenAI, Sam Altman, de a înțelege cum afectează distribuirea gratuită a banilor atât destinatarii, cât și economia în ansamblu, a oferit primele rezultate semnificative luni. OpenResearch a descoperit că, atunci când a oferit unora dintre cei mai săraci americani 1.000 de dolari pe lună timp de trei ani, fără nicio condiție, aceștia au folosit majoritatea banilor pentru nevoi de bază precum mâncare, locuință și transport. Însă cei 36.000 de dolari în total nu au fost suficienți pentru a îmbunătăți semnificativ bunăstarea fizică sau sănătatea financiară pe termen lung, au concluzionat cercetătorii.

Beneficii și limitări ale subvențiilor

Rezultatele inițiale ale studiului, pe care OpenResearch, un laborator de cercetare finanțat de Altman, îl descrie drept cel mai cuprinzător studiu despre „banii fără condiții”, arată că, deși subvențiile au avut beneficii și nu au fost cheltuite pe droguri sau alcool, ele nu au reprezentat o soluție pentru marile probleme legate de inegalitatea veniturilor și impactul tehnologiilor de automatizare asupra locurilor de muncă.

Impactul asupra grupurilor de participanți

OpenResearch, care a beneficiat și de finanțare din partea organizațiilor precum OpenAI și guvernul SUA, a distribuit transferurile de 1.000 de dolari din noiembrie 2020 până în octombrie 2023. Banii au reprezentat o creștere de 40% a veniturilor pentru un grup divers de 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 21 și 40 de ani, care trăiau în gospodării cu venituri de aproximativ 30.000 de dolari anual în zece comitate din Illinois și Texas. Ca grup de control, 2.000 de persoane cu caracteristici similare au primit 50 de dolari pe lună. Participanții au răspuns la chestionare, au împărtășit rapoarte de credit și au făcut analize de sânge.

Variabilitatea percepțiilor asupra beneficiilor

Beneficiile percepute pentru cei care au primit 1.000 de dolari lunar au variat în diferite aspecte ale vieții. Cea mai mare creștere a cheltuielilor a fost în ajutorul acordat altora, cum ar fi sprijinirea rudelor sau cadourile pentru prieteni, cu o medie de 22 de dolari în plus pe lună. Oamenii au început să caute mai multe servicii medicale, cum ar fi aparatele dentare, și să-și aprovizioneze mai bine frigiderele și cămările.

Schimbările comportamentale și economice

Unii au început să ia în considerare sau să urmărească inițierea unor afaceri. Până în al treilea an al plăților, „recipienții de culoare erau cu 9 puncte procentuale mai predispuși să raporteze că au început sau au ajutat la începerea unei afaceri decât participanții din grupul de control, iar femeile erau cu 5 puncte procentuale mai predispuse,” conform unuia dintre studii.

Participanții s-au mutat, de asemenea, pe cont propriu, în special cei care aveau cele mai mici venituri inițiale, și s-au bucurat mai mult de viață. Studiul viitor, din care OpenResearch a împărtășit o versiune preliminară cu WIRED, estimează că aproximativ 81 de cenți din fiecare dolar transferat au fost cheltuiți pentru locuință, 22 de cenți pentru agrement, și -3 cenți pentru creșterea împrumuturilor, deoarece recipienții au contractat mai multe credite auto și ipoteci.

Concluziile cercetătorilor

Creșterea datoriilor a redus valoarea netă a participanților în decurs de trei ani. Combinată cu puține schimbări în accesul la credite, falimente și execuții silite, cercetătorii au concluzionat că „transferul nu a îmbunătățit poziția financiară pe termen lung a participanților.” Oamenii au economisit mai mult și s-au simțit inițial mai bine în legătură cu situația lor financiară. Dar și-au redus ușor activitatea de muncă și au lăsat banii primiți gratuit să acopere diferența. Pentru fiecare dolar primit de la OpenResearch, veniturile participanților, excluzând banii gratuiți, au scăzut cu cel puțin 12 cenți, iar veniturile totale ale gospodăriei au scăzut cu cel puțin 21 de cenți.

„Cash-ul oferă flexibilitate și poate crește capacitatea de a lua decizii de angajare care se aliniază cu circumstanțele, obiectivele și valorile individuale ale recipienților,” au scris cercetătorii. Aceștia pot „să își ia mai mult timp pentru a găsi un loc de muncă, să accepte un loc de muncă mai prost plătit pe care îl consideră mai semnificativ sau pur și simplu să își ia o pauză.”

• Citiți și: Frumoasa poveste de succes a ieșeanului care vinde cireșe de milioane de euro, de la Iași până la Paris

Ce tem de programele de asistență este că, în loc să investească în viitor, oamenii vor renunța complet la muncă și vor deveni din ce în ce mai dependenți de suport. OpenResearch a constatat că „totalul muncii retrase de pe piață” a fost „destul de substanțial” în experimentul său.

Adăugând faptul că cercetătorii au constatat „niciun efect” al banilor asupra mai multor măsuri de sănătate fizică și bunăstare, criticii ar putea avea multe de criticat. Dar autorii studiilor spun că este important să nu uităm că participanții au arătat prin cheltuielile lor ce prețuiesc cel mai mult. „Factorii de decizie politică ar trebui să ia în considerare faptul că recipienții au demonstrat—prin propriile lor alegeri—că timpul departe de muncă este ceva ce prețuiesc foarte mult,” au scris autorii. Dacă există ceva ce OpenResearch a demonstrat, este că banii pot cumpăra timp.

Sursa: wired.com

Publicitate și alte recomandări video