La toate capitolele din economia noastră suntem repetenți. Unde mai punem nerăbdarea și lipsa de educație a unor concetățeni care ating din păcate cote din ce în ce mai alarmante, pentru că nu sunt pregătiți prea bine pentru provocările pieţei. Fenomenul se extinde pentru că tot mai mulți sunt cei care vor câștiguri facile, nu estimează riscuri sau șanse pe baze logice ci numai impulsiv, pe moment.

Mai este cazul să spunem că sărăcia este cea care determină comportamentul impulsiv, fiind singura caracteristică comună în zonele unde știri false au dus la isterii colective? Altfel nu-mi pot explica cum poți lua grămezi de baxuri de ulei, când un “intelectual” dă semnalul în social media că n-o să mai existe gram de ulei, fără să spună și cauza. Faptul că se întâmplă și în Spania și în Bulgaria, nu demonstrează că este o teamă reală ci că și acolo sunt, la fel ca la noi, oameni impulsivi cu puține cunoștințe economice, dornici de câștiguri rapide, dar şi acea parte care este săracă peste limita suportabilității şi nu mai judecă logic.

Panica de la carburanți, cu acel comerciant care a listat prețul de 11,00 lei/litru benzină la Beiuș, dealtfel un oraș “important” pe harta țării, a arătat slăbiciunea sistemului economic românesc de autocorecţie şi autoreglare. Mai mult, după ce a plătit amenzile primite, personajul mai și declară că ce a câștigat cu majorarea n-are nici o legătură cu cuantumul amenzilor. Aici înclin să dau dreptate fostului premier când spunea că măsurile cu controalele și amenzile sunt numai praf în ochi și făcute pentru mass media. Da, dar asta putea s-o spună cineva de pe stradă, nu cel care a avut tot aparatul guvernamental la dispoziție un an de zile, a avut tot aparatul de control fiscal la dispoziție, tot un an de zile, și n-a sesizat că amenzile sau măsurile punitive luate pentru îndreptarea deficiențelor din piață, sunt nesemnificative, față de efectele grave pe care le produc. Și dacă tot nu sunt eficiente, să-i lăsăm pe comercianți în pace să nu-i mai deranjăm cu “controale comuniste”. Lăsaţi-i, domnilor, să ruineze o ţară!

Tare mi-e teamă că atunci când se va termina conflictul din vecini vom lua iarăși o palmă cu piciorul, pentru că vom vedea ritmul de reconstrucție al orașelor și satelor distruse, care ne va confirma determinarea națiunii vecine de a-și depăși rapid coșmarul la care a fost supusă.

Și noi o să dezbatem în continuare, în ce coaliție o mai fi atunci, dacă mai facem câțiva km de autostrăzi, dacă ne apucăm de construit spitale sau dacă mai numărăm ceva dosare de pensie digitalizate după ultimul strigăt al tehnologiei informației.

Nu vi se pare că ceasul al12-lea a trecut demult?