anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Efectul de bumerang în teatrul Ioanei Păun: Produse domestice

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Dacă regizori eminamente estetici au început să migreze înspre un teatru implicat social, regizori interesaţi cu precădere şi în mod activ de problemele actuale ale comunităţii, cu manifeste înclinaţii spre stânga politică, creând veritabile performance-uri au început să migreze înspre un teatru cu o miză estetică mai mare (coregrafie, muzică live, atenţie acordată light design-ului şi cromaticii din recuzită şi vestimentaţie), fără a-şi trăda intenţiile iniţiale, politizante. Din această a doua categorie face parte Ioana Păun, regizoare recunoscută la nivel internaţional.

Prin teatrul realizat, Ioana Păun se îndreaptă asupra unor probleme sociopolitice şi economice actuale (şomajul, violenţa domestică, rolul femeii în societatea contemporană, abuzarea de femeie prin repartizarea neechitabilă a muncii domestice, abuzurile şi umilinţele trăite de imigranţii veniţi să lucreze în România, jocurile de putere angajator-angajat etc.), lucrând alături de jurnalişti ori sociologi, cu intenţia de a problematiza, dar şi de a căuta în mod activ soluţii prin intermediul performance-ului artistic. Regizoarea îşi orientează demersul dinspre formula ”Totul este regie/ regizat” înspre formula ”Totul este realitate”, cu scopul de a surprinde ”starea permanentă de balans între realitate şi spectacol, acolo unde se desfăşoară schimbări de paradigmă politică”.

Pentru Ioana Păun ”Totul este regie” şi ”Totul este politic(ă)”, iar teatrul este, dacă nu tocmai o armă socială, atunci un mijloc activ de investigare a realităţilor sociopolitice, de înregistrare, apoi chiar de declanşare a schimbărilor sociale importante, un bumerang între spectacol şi realitate. Teatrul devine creator de realitate. Modul în care regizoarea face trecerea dinspre spectacol/ regie înspre realitatea sociopolitică (”Totul este realitate”) este urmat de drumul în sens invers, presupunând că rolul performance-ului a fost atins: o cauză este pledată, iar efectele sunt resimţite imediat. Teatrul este un ferment - prin teatru se intervine în sfera publică şi se schimbă realităţi sociale. Arta teatrală contemporană cuprinde proiecte comunitare al căror mesaj este direct, arareori conceptualizat, şi a căror estetică e de cele mai multe ori una angajată.

Este şi cazul performance-ului Produse domestice tratând pe baze reale (investigaţie, cercetare, includerea poveştii reale dezvăluite în urma casting-ului în scriptul iniţial), dar într-un mod artistic (chitară şi voce live acompaniind muzical narativitatea fragmentată şi punctând momentele nodale, light design, cromatică vie) problema abuzului bonelor filipineze din România (abuzuri de putere, băneşti, sexuale). La graniţa dintre performance social şi estetic, două momente din spectacol, repetând aceeaşi acţiune în contexte diferite, devin memorabile: 1. o trapă se deschide în planul superior, iar pe capul femeii supuse abuzurilor de tot felul cade o ploaie de boabe de orez; 2. acelaşi orez se revarsă asupra spectatorilor de sex masculin, chemaţi pe scenă la finalul performance-ului şi lipiţi în cerc cu bandă adezivă de marcare galben cu negru. Banda antiderapantă îi aduce pe subiecţii abuzurilor femeii în vizor, iar sorcovirea pe deplin contextualizată sociocultural, la limita dintre cultura asiatică şi cea autohtonă, sancţionează şi eliberează.

Nu doar angajată social, ci şi ritualic, arta performativă actuală comunică în mod spectaculos mai mult decât ne-am aştepta. Iar efectele estetice nu ezită să apară. În mod tulburător, semnificaţia esteticului nu mai este una limitativă, ci se delimitează putând însemna educaţie, edificare şi catharsis. Conceptul aristotelic se aclimatizează cu noi sensuri. Transfigurarea chipului Yniei Love trimite înspre imaginea Madonei cu pruncul explodând de frumuseţe sub ploaia de boabe de orez, iar spectatorul retrăieşte odată cu personajele situaţia socială recreată. Mila devine simpatie, iar frica - empatie.

În varianta iniţială de spectacol, Ynia Love, inginera filipineză care a lucrat ca menajeră în România timp de patru ani, joacă rolul prietenei ei Joy, reuşind să exprime situaţia femeii abuzate, dar rămânând o luptătoare, fără ca spectacolul să cadă în capcanele melodramaticului. Ynia Love a fost expulzată în Filipine, având interdicţie de un an şi nemaiputând să joace în spectacol. În 2015, spectacolul a realizat un circuit prin ţară (Bucureşti-Iaşi-Craiova-Cluj-Timişoara-Bucureşti) încercând să strângă fonduri pentru ca Ynia Love să poată reveni în România.

Pentru că Ynia Love a fost înlocuită de Ioana Flora în varianta de spectacol prezentată în turneu, am încercat să o readuc în peisaj printr-un set de trei întrebări, un miniinterviu, pe care îl voi reda în continuarea articolului. În acelaşi timp, încerc să ilustrez prin această scurtă serie de întrebări şi răspunsuri trecerea operată de regizoare între spectacol şi realitate, cu efect de bumerang.

DT: Cum recreează rolul tău din Produse domestice realitatea femeilor filipineze care lucrează în România, dar sunt abuzate?
YL: Întregul scenariu este autentic, de la ”vinderea” lucrătorului domestic către angajator, banii implicaţi, şi situaţia reală a bonelor şi a menajerelor; plecând de la o poveste reală, spectacolul a atins coarda sensibilă a multora.

DT: Cum ţi-a schimbat viaţa spectacolul în care ai evoluat?
YL: M-am obişnuit să fiu în lumina reflectoarelor, mi-am făcut noi prieteni, i-am făcut pe oamenii din jurul meu să fie preocupaţi de aceste probleme, mi-a dat încrederea de a îmi exprima cu fermitate opinia.

DT: Crezi că teatrul poate schimba realităţi sociale? Dacă da, cum?
YL: Da! Deoarece oamenii devin conştienţi de cum stau lucrurile în realitate pe o cale artistică. Teatrul atrage atenţia asupra unui subiect într-un mod prin care îl face interesant pentru cetăţeni, iar oamenii pot astfel vedea, digera şi acţiona cu simpatie şi empatie. 

(Produse domestice, regia: Ioana Păun, investigaţie: Laura Ştefănuţ, text: Xandra Popescu, performeri: Ioana Flora, Smaranda Nicolau, muzica: Cătălin Rulea, voce: Diana Miron, mişcare scenică: Carmen Coţofană, 16 octombrie 2015, spectacol găzduit de Uzina cu Teatru, TNI) 

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi cronicar de artă teatrală - membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru - Secţia Română

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un vis de vară după Bacalaureat

Ioan Alexandru TOFAN

Un vis de vară după Bacalaureat

Nimeni nu s-a gândit, probabil, că elevul nu se stresează decât atunci când se întâlneşte cu absurdul unui sistem de învăţământ centrat pe el şi nu când i se cere să fie creativ, să gândească şi să ia în piept marile probleme ale culturii.

opinii

O lume a celorlalţi

Codrin Liviu CUȚITARU

O lume a celorlalţi

Personajele lui Ondaatje stau, prin urmare, sub semnul „dublei critici”, adică, în limbajul postcolonial, sub semnul „dublei identităţi”. De aici rezultă tipologii maleabile, dar şi, paradoxal, neconcesive.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (III)

George ŢURCĂNAŞU

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (III)

În orice societate, sistemul administrativ este conceput în scopul eficientizării gestiunii resurselor umane şi naturale ale unui teritoriu. E necesar ca acest sistem să fie flexibil şi să articuleze într-o manieră echilibrată şi funcţională necesităţile fiecărui nivel de organizare (local, judeţean, regional etc.), conform principiului subsidiarităţii.

Conu’ Leonida faţă cu o lume a ielelor

Bogdan ILIESCU

Conu’ Leonida faţă cu o lume a ielelor

„My advice to other disabled people would be, concentrate on things your disability doesn't prevent you doing well, and don't regret the things it interferes with. Don't be disabled in spirit as well as physically.” (Sfatul meu pentru alte persoane cu dizabilităţi ar fi să vă concentraţi asupra lucrurilor pe care dizabilitatea dvs. nu vă împiedică să le faceţi bine şi să nu regretaţi lucrurile cu care interferează. Nu fiţi dezabilitaţi spiritual, aşa cum sunteti fizic.) Stephen Hawking

pulspulspuls

Întâlnire secretă a aurarului Georgică cu baza de la Iaşi, în toiul nopţii: se caută oameni noi

Întâlnire secretă a aurarului Georgică cu baza de la Iaşi, în toiul nopţii: se caută oameni noi

Rămaşi orfani la capitolul vizibilitate după ce mamaia Omida Şoşo a fost dată afară din partid şi, implicit, şi din filiala de Iaşi, în care a fost aleasă senatoare, cică ieşenii din acest partid au o mare problemă în ultima vreme: nu prea există în spaţiul public. 

Caricatura zilei

Rusia și-a amintit de Alaska

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.