Citește integral ediția nr. 24 a Ziarului de Sănătate

Cercetătorii de la Colegiul Trinity au examinat eficacitatea unui nou test de sânge care ar putea schimba modul în care este identificată boala Alzheimer.

Testul de sânge (plasma p-tau217) detectează prezența plăcilor amiloide care se acumulează în creierul persoanelor cu boala Alzheimer.

În creierul bolnav de Alzheimer, nivelurile anormale ale acestei proteine naturale se aglomerează pentru a forma plăci care perturbă funcționarea normală a celulelor.

O lucrare publicată în revista Alzheimer`s Research & Teherapy prezintă un studiu realizat de Institutul de Memorie și Cogniție din cadrul Spitalului Universitar Tallaght (TUH), care ar putea schimba modul în care este detectată boala Alzheimer.

Cercetătorii au vrut să afle dacă un simplu test de sânge ar fi mai ușor și mai precis decât o puncție lombară, care este în prezent singura metodă de detectare a plăcilor amiloide.

Puncția lombară este invazivă, iar scanările au o disponibilitate limitată.

Utilizarea analizelor de sânge prezintă avantaje clare față de metodele actuale, fiind mai puțin invazive, mai simple pentru pacienți, mai ușor de extins și mai puțin costisitoare.

Folosind eșantioane din biobanca de la TUH, conducătorul studiului, dr. Adam Dyer, stagiar în medicină geriatrică la Spitalul Universitar Tallaght și Gerontologie Medicală, Trinity College Dublin, a examinat performanța noului test de sânge.

Pacienții care sunt supuși unei puncții lombare diagnostice pentru depistarea bolii Alzheimer la TUH aleg să doneze lichid cefalorahidian și probe de sânge pentru cercetări viitoare. Acest lucru s-ar putea dovedi esențial pentru examinarea performanțelor acestor noi teste de sânge în cohorte clinice din lumea reală.

Cercetarea a examinat performanța noului test de sânge în detectarea acelorași proteine (în special a proteinei „amiloide”) care sunt căutate în lichidul cefalorahidian în eșantioane din biobanca existentă.

O potențială schimbare semnificativă în detectarea demenței

În general, testul de sânge s-a dovedit la fel de precis ca rezultatul puncțiilor lombare la peste 90% dintre pacienți. Au fost apoi examinate diferite valori limită ale testului de sânge și s-a constatat că, dacă – teoretic – analiza de sânge ar fi utilizată în viitor, peste jumătate din puncțiile lombare ar putea fi evitate.

Acest lucru are implicații semnificative în ceea ce privește durata de timp până la diagnostic, ar fi mai puțin invaziv și, de asemenea, ar reduce costurile analizelor. Puncțiile lombare sunt sigure și bine tolerate ca proceduri de diagnostic. Cu toate acestea, un număr mic de persoane pot prezenta efecte secundare, cum ar fi durerea de cap după puncția lombară.

„Acest studiu a constatat că testele de sânge, cum ar fi p-tau217 din plasmă, demonstrează o performanță excelentă pentru a detecta modificările caracteristice bolii Alzheimer”, a comentat cercetarea, dr. Adam Dyer.

„În viitor, utilizarea clinică a acestor teste de sânge ne-ar putea permite să evităm testele invazive, cum ar fi puncțiile lombare, la peste jumătate dintre persoanele care efectuează în prezent aceste proceduri. Această cercetare este una dintre puținele din lume care evaluează acest lucru în cohorte clinice din ‘lumea reală’ și primul studiu irlandez care examinează performanța acestor teste de sânge”, a mai precizat el.

În continuare, următorul pas în această cercetare este de a examina dacă performanța acestor teste de sânge poate fi comparată în laboratoarele de diagnosticare. Acest lucru ar însemna că pacienții trimiși pot face, în primă instanță o analiză de sânge iar pentru cei care au în mod clar un rezultat pozitiv aceștia ar putea evita necesitatea puncției lombare diagnostice.

Un diagnostic rapid și precis al bolii Alzheimer este „de o importanță capitală pentru a trăi bine cu această afecțiune, iar capacitatea noastră de a sprijini diagnosticul folosind un simplu test de sânge ca acesta are potențialul de a revoluționa acest domeniu pentru persoanele afectate”, a comentat dr. Seán Kennelly, medic consultant în medicină geriatrică și directorul Institutului de Memorie și Cogniție de la TUH.

Publicitate și alte recomandări video