Eficienţa pieţelor financiare
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 04.12.2020

Eficienţa pieţelor financiare

GALERIE
Alin_Andries2
  • Alin_Andries2
- +

De-a lungul timpului investitorii pe pieţele financiare au căutat să găsească o metodă de identificare a valorii reale a unui activ financiar care să le permită obţinerea unor profituri considerabile. 

Cele mai multe modele s-au bazat pe metoda veniturilor actualizate sau pe metoda activului net corectat. Aceste modele sunt de cele mai multe ori pline de subiectivism din cauza variabilelor luate în calcul, prezintă erori de măsurare sau lipsă de completitudine, astfel încât valorile obţinute diferă de cele mai multe ori semnificativ de preţul de piaţă. O mare parte dintre teoreticienii pieţelor financiare consideră preţul de piaţă ca fiind valoarea corectă a unui activ financiar. Principalul argument al acestei teorii ar fi acela că preţul de piaţă reflectă toate informaţiile de pe piaţă, deoarece în formarea sa participă numeroşi investitori care analizează independent acel activ fiecare cu propriul sistem de evaluare, astfel rezultatul este mai puţin încărcat de subiectivism (Prisacariu M., Ursu S., Andries M.A., Pieţe şi instrumente financiare, Editura UAIC, 2008). Această idee a fost dezvoltată prin teoria pieţelor financiare eficiente. Ipoteza pieţelor eficiente este una dintre ideile centrale în teoriile financiare şi are un impact semnificativ asupra procesului investiţional şi al managerilor de portofoliu deoarece presupune că niciun investitor nu poate obţine o rentabilitate superioară pieţei şi că cea mai bună strategie este cea de tipul „cumpără şi deţine” („buy and hold”). În ultimele decenii, foarte mulţi cercetători şi practicieni au analizat în numeroase studii dacă pieţele financiare, atât cele mature, cât şi cele emergente, sunt eficiente şi dacă comportamentul investitorilor este unul raţional. O piaţă de capital eficientă este o piaţă în care preţul activelor financiare se ajustează imediat la apariţia unor noi informaţii cu privire la emitentul activului financiar sau al mediului în care acesta îşi desfăşoară activitatea, astfel preţul curent al activului financiar reflectă toate informaţiile disponibile despre acel emitent şi activ.

Primele studii cu privire la eficienţa pieţelor financiare se bazau pe teoria mersului aleatoriu care susţine că evoluţia preţurilor acţiunilor este aleatoare şi erau studii empirice. Cel care îi dă o formă acestei teorii este Eugene Fama în Efficient Capital Markets: A Review of Theory and Empirical Work (1970) care prezintă teoria pieţelor eficiente sub forma unui model de tip joc corect. Un joc corect înseamnă că, în medie, în condiţiile unui număr mare de observaţii, rentabilitatea aşteptată a unui activ este egală cu rentabilitatea curentă a acestuia. Cea mai bună previziune care se poate face la un anumit moment pentru orice alt moment din viitor nu este decât nivelul prezent al variabilei estimate. Jocul corect implică faptul că investitorii pot investi în acţiuni la cursul curent al acestora şi pot fi siguri că acest curs reflectă pe deplin toate informaţiile relevante disponibile. Eugene Fama defineşte piaţa de capital eficientă ca piaţa pe care preţul acţiunilor reflectă „în întregime” toate informaţiile disponibile şi identifică trei ipoteze testabile ale eficienţei pieţei de capital bazate pe specificul setului de informaţii folosit. Pentru aceste contribuţii, lui Eugene Fama, considerat a fi unul din părinţii finanţelor moderne, i s-a conferit Premiul Nobel pentru Economie în anul 2013.

Multe dintre cercetările cu privire la eficienţa pieţelor de capital au arătat că există anumite abateri de la teorie, abateri care nu sunt cauzate doar de erorile de metodologie, ceea ce a condus la dezvoltarea unei noi teorii privind pieţele financiare. Această nouă teorie, teoria finanţelor comportamentale, presupune că pe piaţă acţionează pe lângă investitorii raţionali care au ca unic scop optimizarea rezultatelor şi investitori care din cauza anumitor factori psihologici adoptă anumite decizii iraţionale. Teoria finanţelor comportamentale a apărut ca o încercare de a explica de ce în unele situaţii piaţa reacţionează ineficient la noile informaţii şi analizează factorii psihologici care conduc la luarea unor decizii iraţionale de către participanţii pe pieţele financiare şi cum influenţează aceste decizii evoluţia pieţei. Această colaborare între finanţe şi alte ştiinţe sociale a condus la o mai profundă cunoaştere a pieţelor financiare. Richard Thaler a încorporat ipoteze psihologice realistice în analiza adoptării deciziilor economice şi a arătat în lucrarea sa Toward a Positive Theory of Consumer Choice (1980) că raţionalitatea limitată, preferinţele sociale şi lipsa autocontrolului afectează în mod sistematic deciziile individuale şi rezultatele pieţei. Pentru contribuţiile aduse în domeniul economiei comportamentale, Richard Thaler a primit Premiul Nobel pentru Economie în anul 2017. Cercetările lui Thaler s-au bazat pe teoria perspectivelor dezvoltată de Daniel Kahneman şi Amos Tversky în studiul Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk (1979) şi în care au arătat că oamenii nu acţionează întotdeauna pe baza raţiunii şi a interesului propriu. Pentru aceste contribuţii, Daniel Kahneman a primit Premiul Nobel pentru Economie în anul 2002.

Deşi cele două teorii par a fi divergente, ele sunt de fapt răspunsul la cele două faţete ale procesului investiţional: raţional şi iraţional.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O bombă cu ceas: veniturile curente se duc pe salarii şi pensii

Florin NICULA

O bombă cu ceas: veniturile curente se duc pe salarii şi pensii

Dacă nu vrem să îndatorăm peste măsură generaţiile viitoare, noul guvern ar trebui să înceapă o reformă a sectorului bugetar.

Filmuletul zilei

opinii

Când raţiunea trebuie să primeze

Alexandru CĂLINESCU

Când raţiunea trebuie să primeze

USR PLUS se prezintă drept partidul care se opune întregii „clase politice vechi”, un partid nou, tânăr şi, prin urmare, ferit de corupţie şi de interese meschine. Ar trebui totuşi să ţină seama de faptul că aşa cum nici tinereţea nu e numaidecât un avantaj, nici noutatea nu e un argument decisiv. Dacă vor cu adevărat să guverneze, useriştii nu o pot face decât alături de liberali. Iar imaginea de acum, a unei harţe permanente, nu e deloc de natură să-i mobilizeze pe alegători.

Halepologii

Radu POPESCU

Halepologii

Puţini au fost, mulţi au rămas!

Decembrie electoral

Nicolae CREŢU

Decembrie electoral

Ne plângem, adesea, de încă un rând de speranţe şi „asteptări”, investite în vot, spulberate însă de ceea ce a urmat acordării acelei încrederi la urne. De aceea unii „aleg” să nu mai aleagă. Dar nu aceasta e calea, nici într-un caz. Nu cu jelanii şi nici boicotând alegerile, din scepticism şi lehamite, se poate schimba ceva, în bine, cu adevărat. 

pulspulspuls

De ce se grăbeau Peni Hill şi Electricianul să facă şmenul până la alegeri?

De ce se grăbeau Peni Hill şi Electricianul să facă şmenul până la alegeri?

Vă povesteam noi ieri aicea la rubricuţă despre lovitura de palat ratată de liberalul boit Peni Hill şi Electricianul şăf opintit de la partidoi, care au tras şutul cu sete alaltăieri în şedinţoiul de CL, ca să pună ei un vice impus, dar mingea n-a mai ajuns la poartă de cât de bărbăteşte au putut trage în ea. 

Caricatura zilei

Mireasa hoțomană

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.