Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Eficienţa pieţelor financiare

GALERIE
Alin_Andries2
  • Alin_Andries2
- +

De-a lungul timpului investitorii pe pieţele financiare au căutat să găsească o metodă de identificare a valorii reale a unui activ financiar care să le permită obţinerea unor profituri considerabile. 

Cele mai multe modele s-au bazat pe metoda veniturilor actualizate sau pe metoda activului net corectat. Aceste modele sunt de cele mai multe ori pline de subiectivism din cauza variabilelor luate în calcul, prezintă erori de măsurare sau lipsă de completitudine, astfel încât valorile obţinute diferă de cele mai multe ori semnificativ de preţul de piaţă. O mare parte dintre teoreticienii pieţelor financiare consideră preţul de piaţă ca fiind valoarea corectă a unui activ financiar. Principalul argument al acestei teorii ar fi acela că preţul de piaţă reflectă toate informaţiile de pe piaţă, deoarece în formarea sa participă numeroşi investitori care analizează independent acel activ fiecare cu propriul sistem de evaluare, astfel rezultatul este mai puţin încărcat de subiectivism (Prisacariu M., Ursu S., Andries M.A., Pieţe şi instrumente financiare, Editura UAIC, 2008). Această idee a fost dezvoltată prin teoria pieţelor financiare eficiente. Ipoteza pieţelor eficiente este una dintre ideile centrale în teoriile financiare şi are un impact semnificativ asupra procesului investiţional şi al managerilor de portofoliu deoarece presupune că niciun investitor nu poate obţine o rentabilitate superioară pieţei şi că cea mai bună strategie este cea de tipul „cumpără şi deţine” („buy and hold”). În ultimele decenii, foarte mulţi cercetători şi practicieni au analizat în numeroase studii dacă pieţele financiare, atât cele mature, cât şi cele emergente, sunt eficiente şi dacă comportamentul investitorilor este unul raţional. O piaţă de capital eficientă este o piaţă în care preţul activelor financiare se ajustează imediat la apariţia unor noi informaţii cu privire la emitentul activului financiar sau al mediului în care acesta îşi desfăşoară activitatea, astfel preţul curent al activului financiar reflectă toate informaţiile disponibile despre acel emitent şi activ.

Primele studii cu privire la eficienţa pieţelor financiare se bazau pe teoria mersului aleatoriu care susţine că evoluţia preţurilor acţiunilor este aleatoare şi erau studii empirice. Cel care îi dă o formă acestei teorii este Eugene Fama în Efficient Capital Markets: A Review of Theory and Empirical Work (1970) care prezintă teoria pieţelor eficiente sub forma unui model de tip joc corect. Un joc corect înseamnă că, în medie, în condiţiile unui număr mare de observaţii, rentabilitatea aşteptată a unui activ este egală cu rentabilitatea curentă a acestuia. Cea mai bună previziune care se poate face la un anumit moment pentru orice alt moment din viitor nu este decât nivelul prezent al variabilei estimate. Jocul corect implică faptul că investitorii pot investi în acţiuni la cursul curent al acestora şi pot fi siguri că acest curs reflectă pe deplin toate informaţiile relevante disponibile. Eugene Fama defineşte piaţa de capital eficientă ca piaţa pe care preţul acţiunilor reflectă „în întregime” toate informaţiile disponibile şi identifică trei ipoteze testabile ale eficienţei pieţei de capital bazate pe specificul setului de informaţii folosit. Pentru aceste contribuţii, lui Eugene Fama, considerat a fi unul din părinţii finanţelor moderne, i s-a conferit Premiul Nobel pentru Economie în anul 2013.

Multe dintre cercetările cu privire la eficienţa pieţelor de capital au arătat că există anumite abateri de la teorie, abateri care nu sunt cauzate doar de erorile de metodologie, ceea ce a condus la dezvoltarea unei noi teorii privind pieţele financiare. Această nouă teorie, teoria finanţelor comportamentale, presupune că pe piaţă acţionează pe lângă investitorii raţionali care au ca unic scop optimizarea rezultatelor şi investitori care din cauza anumitor factori psihologici adoptă anumite decizii iraţionale. Teoria finanţelor comportamentale a apărut ca o încercare de a explica de ce în unele situaţii piaţa reacţionează ineficient la noile informaţii şi analizează factorii psihologici care conduc la luarea unor decizii iraţionale de către participanţii pe pieţele financiare şi cum influenţează aceste decizii evoluţia pieţei. Această colaborare între finanţe şi alte ştiinţe sociale a condus la o mai profundă cunoaştere a pieţelor financiare. Richard Thaler a încorporat ipoteze psihologice realistice în analiza adoptării deciziilor economice şi a arătat în lucrarea sa Toward a Positive Theory of Consumer Choice (1980) că raţionalitatea limitată, preferinţele sociale şi lipsa autocontrolului afectează în mod sistematic deciziile individuale şi rezultatele pieţei. Pentru contribuţiile aduse în domeniul economiei comportamentale, Richard Thaler a primit Premiul Nobel pentru Economie în anul 2017. Cercetările lui Thaler s-au bazat pe teoria perspectivelor dezvoltată de Daniel Kahneman şi Amos Tversky în studiul Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk (1979) şi în care au arătat că oamenii nu acţionează întotdeauna pe baza raţiunii şi a interesului propriu. Pentru aceste contribuţii, Daniel Kahneman a primit Premiul Nobel pentru Economie în anul 2002.

Deşi cele două teorii par a fi divergente, ele sunt de fapt răspunsul la cele două faţete ale procesului investiţional: raţional şi iraţional.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri