anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

#Electorale

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Procentele mai mici ale prezenţei la vot în Moldova se pot explica în mare parte prin diferenţa mare dintre populaţia cu drept de vot cu domiciliul în judeţele moldovene şi populaţia efectiv prezentă în ţară. 

Despre prezenţa la vot în Moldova

Citind diversele comentarii apărute în mediul online, am văzut că mulţi dintre cei care le-au scris, după ce în prealabil au consultat prezenţa la vot, au ajuns la concluzia că spiritul civic al populaţiei din România ar urma un gradient vest-est. În opinia multora dintre cei care au comentat pe acest subiect, populaţia judeţelor transilvane sau de pe faţada vestică a ţări, având valorile cele mai mari ale prezenţei la vot, ar fi mai responsabilă. În această ecuaţie, judeţele Moldovei au valori cuprinse între 46,3% - în Vrancea (prezenţa maximă la nivelul regiunii noastre) şi 34,79 % - în Vaslui (minima absolută a României). Prezenţa la vot în Iaşi a fost de 43,75% (locul al III-lea în Moldova, după Vrancea şi Galaţi), iar media pe Moldova a fost de aproximativ 42,5 %. Această valoare ne situează mult sub media naţională, ce s-a apropiat de 50 de procente. Să fie populaţia regiunii noastre mai indiferentă faţă de structura politicienilor pe care-i vom trimite la Bruxelles?

Lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Procentele mai mici ale prezenţei la vot în Moldova se pot explica în mare parte prin diferenţa mare dintre populaţia cu drept de vot cu domiciliul în judeţele moldovene şi populaţia efectiv prezentă în ţară. Dacă ar fi să facem diferenţa dintre populaţia cu domiciliul stabil (cea care contează în calcularea procentului prezenţei la vot) şi populaţia rezidentă în cele 8 judeţe ce compun în linii generale regiunea noastră istorică vom observa că lipsesc de la domiciliu aproximativ 950 de mii de locuitori (o treime dintre românii absenţi, conform datelor INSSE); e necesar să precizăm faptul că nu toţi ce compun diaspora au vârsta necesară votului, dar totuşi e vorba de marea majoritate a acestora.

Această valoare foarte mare a migraţiei moldoveneşti, care influenţează şi dimensiunea indicatorului prezenţei la vot are o dublă sursă: în primul rând e vorba de o masă mare a emigraţiei autohtone, a populaţiei din Moldova apuseană; acestei migraţii i se adaugă o alta - cea a moldovenilor din Republica de la est de Prut, care din 2012 încoace au devenit cetăţeni români prin stabilirea domiciliului formal, cu predilecţie în localităţile din judeţele moldoveneşti. Nu am găsit în nici o sursă statistică cifra oficială a stabilirilor cu domiciliul în judeţele moldovene a basarabenilor. Un lucru e clar, însă, în judeţul Iaşi nu locuiesc de facto 950 de mii de locuitori, aşa cum e scris în rubrica populaţiei cu domiciliul stabil în baza de date TEMPO a INSSE. Tot aşa, nici municipiul Vaslui nu are 120 de mii de locuitori, sau municipiul Iaşi, 378 de mii. Nu mai vorbesc de exoticele rezultate ale prezenţei la vot de 8%, respectiv 12% din comunele ieşene Moşna sau Grajduri ce au o populaţie cu domiciliul stabil de 3-4 ori mai mare decât cea rezidentă. Cel mai probabil sunt peste 200 de mii de persoane din stânga Prutului ce au domiciliul formal în judeţele din Moldova.

Votul dat Gregorianei nu e un vot al nehotărâţilor!

De ce fac precizarea aceasta? Pentru că într-un un text publicat marţi, 28 mai, realizatorul rubricii Puls din Ziarul de Iaşi ajunge la o concluzie cel puţin bizară: "o observaţiune finală: dacă adunaţi cifrele outsider-ilor, Gregoriana, Simion, partide şi partiduleţe etc., o să vedeţi că vă dă aproape 15%. Ei bine, cam ăsta e bazinul lui Mihăiţă. Dacă adăugăm aicea cele 15% luate de PSD în târg, dă 30%". Autorul scapă din vedere că majoritatea voturilor inventariate în dreptul Gregorianei Tudoron, candidata independentă susţinută de o asociaţie pro-dezvoltare regionalistă, sunt voturi anti-sistem. Cu alte cuvinte, altă zonă politică va contabiliza majoritatea acestor voturi la un viitor proces electoral.

Repartiţia spaţială a votului

Repartiţia spaţială a votului acordat PNL-ului, PSD-ului şi alianţei USR-PLUS la nivel naţional relevă o situaţie profund schimbată faţă de repatiţia voturilor la alegerile anterioare. Logica regională a votului e treptat înlocuită de o alta logică a repartiţiei - cea determinată de ierarhia urbană. Judeţele marilor oraşe ale României, indiferent de apartenenţa lor regională, au devenit mai asemănătoare din perspectiva structurii votului. Regionarea votului nu e însă total absentă - avem un vot cu specific teritorial în Satu Mare, Mureş, Harghita şi Covasna, unde comunităţile de maghiari sunt numeroase, aşa cum şi cele două partide devenite tradiţionale au valori diferite, dacă ar fi să comparăm România intracarpatică şi sudul ţării, de exemplu. PNL-ul are valori mai mari în Transilvania şi faţada vestică a României, iar PSD-ul în sud. Moldova se află într-o situaţie intermediară, parcă mai apropiată structurilor vestice.

Coborând analiza la nivel local, putem identifica diferenţe importante între UAT-urile aceloraşi judeţe. Dacă ne referim la datele inventariate până acum, se pare ca rolul cel mai important în repartiţia votului l-a jucat ierarhia aşezărilor. Oraşele mari au, cel mai adesea, USR-PLUS cu valori mult peste media naţională, regională şi judeţeana; PSD-ul e primul în rural, iar PNL-ul e mai prezent în preferinţele votanţilor din oraşele mici şi mijlocii, dar şi în mediul rural, unde concurează opţiunile PSD. În cazul acestor partide încă se observă preferinţe regionale.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.