anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Străbat la pas două judeţe, cu noaptea în cap, pentru a învăţa carte

Elevi care fac naveta la ora 5 dimineaţa, uzi până la piele, pentru a merge la școală

GALERIE
COLAJ COPIII NAVESTISTI
  • COLAJ COPIII NAVESTISTI
- +

În timp ce unii părinţi de la oraş îşi duc copiii cu maşinile până în buza şcolii, 12 copii din judeţ merg zilnic peste 5 kilometri, pe jos, prin câmp, pentru a ajunge la cursuri. Elevii, toţi de gimnaziu, se trezesc cu noaptea în cap şi parcurg drumul cu lanternele. De frica haitelor de câini, pentru că drumul spre educaţie străbate o pădure, elevii încep itinerariul în bezna dimineţii doar în grup. „Umblăm aşa în grupuri. Pe cei mai mititei îi lăsăm în paza noastră, ca să meargă cu noi”, ne-a povestit, zgribulit, înainte de a pleca la şcoală, unul dintre copii. De la căldură, din biroul său proaspăt renovat din Primărie, primarul ne-a spus că nu e vina sa, ci a părinţilor, că nu i-au cerut. Edilul însă nici nu a ştiut să ne spună câţi copii fac naveta, deşi e primar de 20 de ani la Grajduri.

Cei doisprezece elevi de gimnaziu din satul Poiana cu Cetate, comuna Ciurea, sunt nevoiţi să treacă, la pas, dintr-un judeţ într-altul pentru a învăţa carte. Membri ai unei comunităţi sărace şi ignoraţi de ani de zile autorităţile locale, copiii se trezesc cu noaptea în cap şi merg doar în grup, de frica haitelor de câini, pe un drum neiluminat, până la şcoala gimnazială din satul Protopopeşti, judeţul Vaslui. E cea mai apropiată unitate de învăţământ unde pot face opt clase, şi, pentru că sunt prea puţini, Primăria din Grajduri nu le-a pus niciodată la dispoziţie un microbuz şcolar. Dintre toţi, cel mai mult merge pe jos în zilele de şcoală Alexandra Bălteanu. Fata locuieşte la capătul satului, pe care îl străbate pe întuneric în fiecare dimineaţă, pentru a se întâlni cu ceilalţi colegi. „Este foarte greu, şase kilometri de mers pe jos este, nu ştiu, foarte greu. Eu stau tocmai în deal, lângă pădure, sus. Sunt îmbrăcată foarte gros, dar tot frig îmi este. Nu este posibilitatea să mergem la altă şcoală, aşa că suntem nevoiţi să mergem aici“, spune fata.

Uzi până la piele

Cel mai vorbăreţ dintre grupul navetiştilor este Alexandru Alexa. La şase dimineaţa, când am stat de vorbă cu el, băiatul era înfofolit bine, însă ne-a spus că tot îi frig „un pic aşa, la picioare“. „Este foarte greu să faci navetă. Când e mare zăpada, te uzi, îţi îngheaţă picioarele. Când plouă, te uzi tot. Cărţile la fel. Răceşti. Nasoală treabă! Mă trezesc la ora 6 şi la 6 şi jumătate ne vedem cu toţii la un băiat. Umblăm aşa, în grupuri, cum ar veni. Noi, cum suntem mai mari, pe cei mai mititei îi lăsăm în paza noastră, ca să meargă cu noi“, ne-a spus copilul. Acesta este în clasa a VIII-a şi spune că, după ce termină ciclul gimnazial, vrea să vină la o şcoală profesională din Iaşi, unde să îşi caute un cămin. „Aş vrea să fie altfel, dar de unde posibilitate? Aş vrea să ne pună microbuz, să ne pună nişte becuri pe aici. Adică nu putem să venim în fiecare zi cu telefonul ca să... (n.r. - facă lumină pe drum) la şcoală nu ne lasă cu el“, a mai spus copilul.

Ştefan Pavel face şi el naveta până la şcoală de patru ani. „Mi s-a mai întâmplat să răcesc“, spune el. „Este greu. Iarna, când mergem la şcoală e zăpada mare, câteodată, când e prea mare zăpadă, mai lipsesc“, a spus şi Gabriel Marian Bălteanu.

Părinţii copiilor se arată şi ei neputincioşi în faţa situaţiei, despre care spun că datează „dintotdeauna“. „Se aşteaptă unul pe altul pentru că îs singurei şi se tem. De multe ori îmi spune, «nici nu mă mai duc mâine la şcoală, că uite ce vreme e». Microbuz şcolar la noi nu este, parcă e un sat părăsit, aşa. Primarii au nevoie de votat, când e vorba de votat, vin ca să-i voteze oamenii, dar când e să pună microbuz sau să-ţi dea o adeverinţă, nici nu te bagă în seamă, întorc spatele“, spune Ioana Bălteanu. Femeia spune că, adesea, cei doi copii ai săi care fac naveta răcesc din cauza drumului până la şcoală. Iulian Alexa, tatăl unui alt copil navetist, spune că fiul său nu obişnuieşte să i se plângă de situaţie. „Ca copiii, tace din gură, merge înainte“, spune bărbatul.

Primarul stă la căldurică: habar n-are

De la căldură, primarul nici nu ştie câţi copii navetişti are satul. Poiana cu Cetate face parte din comuna Grajduri, condusă de acelaşi primar încă din 2000. Constantin Zamfirache (PSD) ne-a spus că sunt „3-4 copii“ care fac naveta „1-2 kilometri“ pentru a ajunge la şcoala din Vaslui, pentru că aceea e mai aproape decât unitatea din Grajduri, care e la 7-8 kilometri. În realitate, sunt 12 copii, iar distanţa exactă, conform Google Maps, între Poiana cu Cetate şi Protopopeşti este de 4,4 kilometri.

Întrebat ce demersuri a făcut pentru a rezolva problema elevilor navetişti, Zamfirache a răspuns: „Este opţiunea părinţilor, în general se întâmplă aşa. De când sunt eu primar aici, copiii care termină şcoala la Poiana cu Cetate merg la gimnaziu în Protopopeşti. Al doilea microbuz este în conservare, acum e în revizie. Daca e nevoie să aducem copiii de la Poiana cu Cetata la Grajduri, ar trebui să înfiinţăm un post de şofer în organigramă. Microbuzul folosit acum, daca ar fi să meargă şi acolo, ar face mai mult timp şi nu ar ajunge în timp util cu toţi copiii la şcoală“, spune primarul, care se referă la elevii din celelalte sate ale comunei.

Dacă bani pentru copiii din Poiana cu Cetate nu s-au găsit, pentru un sediu mai grandios, da. Pe 23 iulie 2019, primăria Grajduri a atribuit un contract de aproape 1 milion de lei pentru extinderea sediului instituţiei. Contractul a ajuns la firma unor verişori de-ai primarului, SC Tarcă Construct, societate care îşi obţine o mare parte din profi­tul declarat din contractele cu Primăria. În trecut, aceeaşi firmă a şi modernizat sediul instituţiei. 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ioan Alexandru TOFAN

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ceea ce lipsea, acum 145 de ani, învăţământului superior românesc, era o veritabilă comunitate academică, o formă vie de interacţiune şi dezbatere între membrii breslei învăţătorilor. Cam asta lipseşte şi acum. Suntem prieteni între noi, ne sunăm şi ne vedem din când în când, mai organizăm conferinţe şi colocvii, scriem în aceleaşi reviste şi, rar, ne recenzăm cărţile. Tot din prietenie, mai degrabă. Dar instituţiile unde ne petrecem mare parte a zilei, Universităţile patriei, nu par a se hrăni, cum ar fi normal, din prieteniile noastre.

opinii

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

Criză majoră de încredere în politicienii români

Dan TAPALAGA

Criză majoră de încredere în politicienii români

Lipsa cronică de încredere în liderii politici şi în actualul sistem de partide nu anunţă nimic bun. În momente de criză economică majoră, în situaţia în care inflaţia va muşca şi mai tare din puterea de cumpărare, pe fondul stării generale de iritare amplificate de războiul din Ucraina, este nevoie doar de o scânteie şi butoiul cu pulbere riscă să sară în aer provocând explozii sociale în lanţ.

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Ioan STANOMIR

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Nici o altă întrebare nu este mai obsedantă în istoria intelectuală a Rusiei decât cea care priveşte propria ei identitate. De trei secole, din clipa în care Petru cel Mare a acordat Moscovei hlamida imperială, Rusia se află prinsă în acest dialog frenetic cu Occidentul. În această oglindă pe care i-o întinde civilizaţia pe care o imită, dar şi pe care o detestă, Rusia îşi poate contempla propriul chip.

pulspulspuls

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Aşadar, numai ce s-a vorbit la Şcoala politică de vară de pe Bahlui despre şansele fostului premier MRU la candidatura pentru funcţia supremă în târg, că au şi apărut două căi divergente în parcursul său ipotetic. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.