Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Elevii ieşeni, tot mai epuizaţi, mai trişti, mai singuri. Ce spun psihologii

GALERIE
elevi_tristi
  • elevi_tristi
- +

Ultimii doi ani de pandemie, şcoala online, apoi revenirea la orele faţă în faţă, dar şi apropierea examenelor naţionale pune tot mai multă presiune pe umerii elevilor, iar conform unui sondaj realizat de către Organizaţia Salvaţi Copiii, doar 1 din 3 elevi de clasa a VIII-a se consideră pregătit pentru Evaluarea Naţională. În plus, conform acestui raport, elevii din mediul urban se declară în permanenţă trişti, obosiţi şi se simt singuri, iar apropierea Evaluării Naţionale nu face decât să amplifice aceste sentimente. Care sunt mecanismele sociale ce au dus totul aici? Psihilogul ieşean Monica Dobrea explică cum pot elevii să îşi gestioneze corect sentimentele, ce pot face părinţii şi ce „trucuri” pot fi folosite pentru a diminua starea de stres.

 

Conform unui sondaj realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii în rândul elevilor de clasa a VIII-a, cei mai mulţi dintre aceştia se simt extenuaţi, fac meditaţii şi consideră că au nevoie de ajutor suplimentar şi la şcoală. Practic, doar 1 din 3 elevi se consideră în acest moment pregătit pentru Evaluarea Naţională, iar ceilalţi elevi resimt pe zi ce trece tot mai mult stres. Mai exact, 31% dintre copiii din învăţământul secundar inferior şi superior afirmă, conform raportului Salvaţi Copiii, că au rămas în urmă cu materia şcolară, în vreme ce aproape 60% dintre elevi fac meditaţii la cel puţin o materie. În plus, cei mai mulţi elevi afirmă că se simt extenuaţi şi copleşiţi, şi că ar avea nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor. Un aspect interesant descoperit în urma studiului este faptul că elevii din mediul urban se declară într-o măsură semnificativ mai mare trişti şi obosiţi, dar se simt şi singuri, acestea fiind printre simptomele depresiei. Conform afirmaţiei elevilor, aceste sentimente sunt amplificate şi mai mult de apropierea examenelor naţionale.

Ce afirmaţii mai fac elevii

Conform studiului citat, aproape jumătate dintre elevi afirmă că temele lor sunt mai grele decât în anii precedenţi, iar în cazul elevilor de clasa a VIII-a procentul depăşeşte 50%. În cazul liceenilor, însă, aproape jumătate consideră că nivelul este acelaşi, iar 16% consideră chiar că nivelul de dificultate a scăzut. Totuşi, un fapt îngrijorător este legat de faptul că 31% dintre elevi afirmă că au rămas în urmă, iar peste 50% afirmă că au avut nevoie de mai mult ajutor la şcoală în acest an decât în cei precedenţi. Pe lângă activitatea de la şcoală şi cele aproximativ 3 ore pe zi pentru teme, 60% dintre elevi afirmă că fac meditaţii la cel puţin o materie, iar asta ridică timpul de studiu la încă aproape 3-4 ore săptămânal, în medie. Astfel, o bună parte dintre participanţii la studiu s-au declarat obosiţi, trişti sau stresaţi, dar şi singuri.

Sfaturile psihologului. Presiunea, indusă chiar de părinţi?

Conform sfaturilor psihologului ieşean Monica Dobrea, părinţii trebuie să aibă grijă ce anume le induc copiilor lor, dar şi cum se raportează la aceştia, iar prea multe aşteptări ale părinţilor ar putea avea exact efectul contrar. „Părinţii induc copiilor propriile lor frici, şi aproape niciodată nu li se pare suficient nivelul pe care ei îl au. Există convingeri în legătură cu importanţa anumitor materii, şi mulţi părinţi îşi doresc să aibă acel «Gold Child» de care să poată fi mândri. Presiunea pe care părinţii o pun dezvoltă la copil strategii mai bune de a se ascunde şi sustrage de la actul învăţării”, explică psihologul. Astfel, potrivit specialistului, părinţii trebuie să ţină cont de gradul de oboseală resimţit de elev pentru a evita suprasolicitarea, ceea ce ar putea crea de fapt aversiune faţă de şcoală. Chiar şi în cazul în care urmează examene naţionale, iar timpul este preţios, elevii ar trebui să aibă suficient timp acordat pentru relaxare şi timp liber. „Părintele trebuie să încurajeze copilul să fie el însuşi, să facă tot ce ţine de el pentru a obţine un rezultat mulţumitor în funcţie de ce îşi doreşte să facă pe mai departe”, explică psihologul.

De asemenea, Monica Dobrea avertizează că, din experienţa sa, elevii din mediul urban sunt mai expuşi la stimuli care îi distrag de la învăţare şi sunt mai dezorganizaţi, iar acesta ar putea fi un factor care îi face să se simtă mai obosiţi. „Constat că elevii din mediul urban sunt mai expuşi la diverşi stimuli distractori în continuitatea procesului de învăţare: ies mai des cu prietenii, au mai mult acces la tehnologie, sunt în mare parte singuri acasă şi toate aceste lucruri pot duce la o dezorganizare. În mediul rural, ceea ce au de făcut în curte, cu animalele, la câmp, nu le permit părinţilor să stea prea mult cu gura pe copii, fiecare având treburile lui, de care ştiu foarte bine”, afirmă specialistul.

Tristeţea, o reacţie la pandemie, dar şi la criza din Ucraina

În ceea ce priveşte starea de tristeţe prezentată de elevi în studiul Salvaţi Copiii, psihologul Monica Dobrea crede că aceasta nu îşi are rădăcinile doar în discontinuitatea şi calitatea actului didactic din pandemie, ci şi în stările negative ale părinţilor, care sunt stresaţi din diferite cauze, cum ar fi inclusiv războiul din Ucraina, şi neglijează nevoile copiilor. „O fetiţă, şefă de promoţie, ai căror părinţi au primit de-a lungul timpului mai multe familii de ucrainieni în casa lor, mi-a mărturisit - «La ce să mai învăţ dacă oricum vom muri? Ştiţi ce suferinţă e în casa mea de ceva vreme? Pandemie, războaie... Nu merită. Am fost un elev bun degeaba»“, povesteşte specialistul ieşean.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri