
„Elevii știu comunismul doar din cărți”. Istoria comunismului, disciplină obligatorie în liceu: opinii ale profesorilor ieșeni

Istoria comunismului din România va fi disciplină obligatorie pentru elevii de clasa a XII-a și a XIII-a, începând cu anul școlar următor. Astfel, atât elevii din învățământul cu frecvență de zi, cât și cei din învățământul cu frecvență redusă/seral, vor studia pe parcursul ultimului an de școală, o oră pe săptămână, istoria comunismului, analizând impactul politic, economic și social. Ce opinii sunt în școlile ieșene?
Programa disciplinei Istoria comunismului din România pune accent pe înțelegerea regimului comunist, a practicilor sale politice și economice, dar și pe impactul social și cultural asupra societății românești. Potrivit programei aprobate de Ministerul Educației, elevii vor studia cum guvernul comunist a înlocuit proprietatea privată cu cea comună și a exercitat control total asupra societății, toate acestea sub pretextul „binelui colectiv”.
Totodată, programa vizează dezvoltarea unei perspective critice asupra liderilor regimului comunist și a rolului acestora în încălcarea drepturilor fundamentale și instaurarea terorii. Astfel, elevii vor înțelege impactul regimului asupra drepturilor individuale, economiei și societății în ansamblu.
Dezvoltarea competențelor-cheie pentru o societate democratică
Programa acestei discipline pune accent pe dezvoltarea unor competențe generale și specifice, necesare pentru profilul de formare al absolventului de liceu. Printre acestea se numără:
- Capacitatea de a analiza și interpreta critic mesaje și fenomene sociale;
- Conștientizarea drepturilor și libertăților fundamentale ale individului;
- Implicarea activă în proiecte care promovează valorile democratice;
- Dezvoltarea spiritului cetățenesc și a gândirii critice.
„Disciplina Istoria comunismului din România contribuie la desăvârșirea profilului de formare a absolventului în învățământul liceal. Pe tot parcursul școlarizării, tânărul ar trebui să își desăvârșească o gamă largă de competențe lingvistice, de citire, de scriere, de exprimare culturală, pe lângă competențe digitale, sociale, civice și juridice. Disciplina contribuie în cel mai înalt grad la formarea acestor competențe și dezvoltă niște atribute esențiale, necesare parcursului profesional al acestora. De exemplu, această disciplină contribuie la dezvoltarea spiritului critic și al analizei critice a informației, la reflecția asupra trecutului și asupra prezentului, lacunoașterea valorilor democratice în societate și, bineînțeles, la conștientizarea importanței respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale individului”, a declarat Eliza Ilie, inspector școlar pentru istorie și discipline socio-umane în cadrul Inspectoratului Școlar Iași.
Profesoara de istorie Eliza Ilie a explicat pentru „Ziarul de Iași” că, în cadrul ISJ Iași, au fost organizate deja activități pentru promovarea acestei discipline și introducerea sa în trunchiul comun.
„Am organizat în noiembrie un forum național al inspectorilor școlari, al creatorilor de manuale și de programe școlare, în care am invitat specialiști din țară care să dezbată și să ajungă la puncte de vedere comune cu privire la predarea noii discipline”, a completat aceasta.
O completare necesară în educația istorică
La rândul ei, Mihaela Țurcănașu, profesor de istorie, director adjunct al Colegiului Național din Iași, consideră că introducerea acestei discipline este o inițiativă lăudabilă, menită să îmbunătățească nivelul de cunoaștere al tinerilor asupra unei perioade esențiale din istoria României.
„Orice completare a studierii istoriei, orice oră care să vină în sprijinul profesorilor de istorie, în vederea formării unor cunoștințe mai bine consolidate pentru tânăra generație, reprezintă o inițiativă absolut lăudabilă și de dorit, pe care noi o susținem. În mod direct, introducerea acestui curs de istoria comunismului reprezintă o abordare corectă, întrucât istoria recentă a României a fost pusă doar în rând cu alte informații de istorie universală din alte epoci istorice și, în felul acesta, nu avem neapărat o abordare care să meargă în direcția formării unui spirit civic, a unei informări corecte și complete a tinerei generații”, a explicat Mihaela Țurcănașu.
Profesora de istorie a subliniat că disciplina va contribui la formarea unui spirit civic solid și la o mai bună înțelegere a impactului politicii asupra vieții individuale. „Această conștientizare că politicul influențează în mod direct viața fiecărui cetățean, și că acest lucru este unul extrem de important pentru fiecare dintre noi, cred că poate fi atins prin studierea disciplinei Istoria comunismului din România”, a adăugat cadrul didactic.
Combaterea extremismului și educarea unei generații informate
Studierea istoriei comunismului ar putea contribui și la consolidarea democrației și reducerea riscurilor alunecării către regimuri autoritare, o amenințare reală în contextul global actual. Inspectorul Școlar de istorie din cadrul ISJ Iași a explicat, însă, că necesitatea introducerii acestei discipline nu ar trebui legată de contextul politic actual, întrucât „competențele pe care le formează disciplina respectivă sunt necesare pentru următoarele decenii”.
„Noi avem deja copii care nu au cunoscut comunismul, care îl știu doar din cărți și din opinia publică generală. De asemenea, sunt 35 de ani de la Revoluția română, avem deja profesori de liceu care nu au trăit comunismul prin experiență directă. Din cauza aceasta, este nevoie de o decelare a resurselor, astfel încât societatea să scape cumva de imaginea aceasta idilică a unui trecut care, practic, a fost represiv și instigator la ură, producător de suferință în cadrul societății. Sunt de acord că e utilă pentru combaterea extremismului în societatea contemporană, pentru că regimul comunist a fost indus de o ideologie extremistă. Elevii trebuie să își dezvolte spiritul critic și să deceleze din discursul public adevăratele valori democratice de populism, de demagogie, de limbajul de lemn care caracterizează, de obicei, o societate mai puțin informată”, a declarat Eliza Ilie.
Regim totalitar vs regim democratic
Potrivit profesoarei Mihaela Țurcănașu, studiul comunismului oferă șansa de a compara regimurile totalitare și democratice, contribuind astfel la înțelegerea valorilor democratice.
„Ne referim la o perioadă recentă din istoria României, la o perioadă care a marcat toată zona Europei de Est și Centrală și care ne dă oportunitatea să facem o analiză mai atentă între regimurile totalitare și cele democratice. Suntem fericitiți, mulțumiți de faptul că se acordă încă o posibilitate tinerei generații de a-și dezvolta gândirea critică, de a-și dezvolta spiritul cetățenesc prin cunoașterea mai bună a istoriei recente a României”, a precizat aceasta.
Cu toate acestea, Mihaela Țurcănașu a exprimat o anumită rezervă privind alegerea ultimului an de liceu pentru predarea disciplinei. Ea consideră că anul terminal poate fi prea aglomerat pentru elevi, din cauza pregătirilor pentru examenul de Bacalaureat și admiterea la facultate.
Domenii de conținut și conținuturi
- Introducere în studiul regimurilor comuniste
1. Regimurile comuniste în secolul al XX-lea - De la partid periferic la partid unic
1. Dinamica Partidului Comunist/Muncitoresc Român: 1921―1989
2.2. Propaganda: instituții și practici, învățământul de partid
2.3. Organizații de masă – Studiu de caz: organizațiile de copii și tineret
2.4. Rolul liderului și cultul personalității – Studiu de caz: Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu - Dinamica regimului comunist
1. Instituții politice și organizarea administrativă
3.2. Relația stat – cetățean: coerciție, rezistență și acomodare - România în relațiile internaționale postbelice
1. Relațiile cu marile puteri în perioada 1944-1989 – Studiu de caz: România în cadrul organizației Tratatului de la Varșovia - Represiunea politică
1. Legislație și instituții represive: securitate, miliție, trupe de securitate, justiția
5.2. Sistemul concentraționar (1945―1964): închisori, lagăre, colonii de muncă, deportări
5.3. Forme de supraveghere și represiune (1965―1989): generalizarea supravegherii, procese de drept comun motivate politic, psihiatrie punitivă, instituționalizarea forțată a minorilor - Forme de opoziție și contestare
1. Rezistența armată
6.2. Dizidența – Studiu de caz: impactul Actului final de la Helsinki asupra României. Doina Cornea
6.3. Exilul românesc – Studiu de caz: Radio Europa Liberă - Economia
1. Satul: țărănime, colectivizare, sistematizare
7.2. Orașul: proletariat, industrializare, urbanizare
7.3. Crizele economiei de comandă: raționalizarea alimentară, penuria bunurilor de consum, comerțul paralel, corupția - Societatea
1. Viața cotidiană: petrecerea timpului liber
8.2. Culte și practici religioase
8.3. Minorități etnice - Educația și sportul
1. Învățământul public între educație și control ideologic
9.2. Sportul de masă și de performanță - Politici în domeniul sănătății. Demografia
1. Politici în domeniul sănătății. Campanii de sănătate publică (antialcool, antitabac, combaterea epidemiilor)
10.2. Demografia – Studiu de caz: Decretul nr. 770/1966 - Politici culturale ale regimului comunist
1. Instrumentalizarea politică a culturii – Studiu de caz: protocronismul - Revoluția din decembrie 1989
1. Anul 1989 în context internațional. Revoluția din decembrie 1989 în România - Memoria regimului comunist
1. Memoriale și muzee ale comunismului în România și în Europa de Est
13.2. Condamnarea comunismului în România. Procese contra foștilor torționari.
13.3. Nostalgia comunismului
Mai mult decât o oră de istorie
Studiul disciplinei nu se limitează doar la orele din clasă. Ordinul privind aprobarea programei școlare menționează posibilitatea includerii unor activități extracurriculare, precum:
- vizite la muzee și case memoriale;
- dezbateri tematice;
- ateliere creative sau proiecte (filme, reportaje, piese de teatru).
Disciplina Istoria comunismului din România apare în programa școlară aprobată de Ministerul Educației. Istoria comunismului din România a fost introdusă ca disciplină obligatorie, parte a trunchiului comun, în învățământul liceal, ca urmare a aplicării prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Publicitate și alte recomandări video