Campania „Pelerinaje pentru Suflet”: Biserica Sfântului Mormânt, cea mai vizitată destinaţie de pe harta creştinătăţii
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Campania „Pelerinaje pentru Suflet”: Biserica Sfântului Mormânt, cea mai vizitată destinaţie de pe harta creştinătăţii

GALERIE
biserica-sfantului-mormantmormantul-sfant-2
  • biserica-sfantului-mormant
  • mormantul-sfant-2
- +

Centrul de Pelerinaj “Sfânta Parascheva” a lansat în luna aprilie Campania “Pelerinaje pentru Suflet”. Proiectul constă în descrierea celor mai frumoase destinaţii de pelerinaj de pe harta creştinătăţii, debutând cu prezentarea obiectivelor de pelerinaj din Ţara Sfântă.

 

Primul material prezentat în Campania “Pelerinaje pentru Sufletdescrie -Biserica Sfântului Mormânt cea mai vizitată destinaţie de pe harta creştinătăţi, urmat de prezentarea miracolului din ziua Invierii --Sfânta Lumină de la Ierusalim. Campania continuăcuprezentarea Bisericii Adormirii Maicii Domnului din Ierusalim, urmată de descriere oazelor de românism din Ţara Sfântă prin materialele Aşezământele româneşti din Israel, şi Pelerinaj la Hozeva- Sfântul Ioan Iacob Hozevitul.
„Campania îşi propune să ofere tuturor celor interesaţi o călătorie în locuri cunoscute sau mai puţin cunoscute, încercând să le transmitem o fărâmă din frumuseţea acestor aşezământe. De asemenea încercăm să-i provocăm pe iubitorii de călătorii să descopere singuri taina celor mai frumoase destinaţii de pelerinaj de pe harta creştinătăţii, bogate din punct de vedere spiritual şi duhovnicesc. Ne-am propus ca în apropierea sărbătorilor Pascale să prezentăm o parte din cele frumoase destinaţii din Țara Sfântă, urmând ca proiectul să continuie cu prezentarea principalelor destinaţii de pelerinaj din Grecia, Ucraina, Italia, Turcia, Serbia şi România”, a declarat domnul Costel Damian, managerul Centrului de Pelerinaj Sfânta Parascheva”.

Biserica Sfântului Mormânt, cea mai vizitată destinaţie de pe harta creştinătăţii

Centrul de Pelerinaj “Sfânta Parascheva” vă oferă în cadrul Campaniei “Pelerinaje pentru Suflet”descrierea celor mai frumoase locuri de pelerinaj de pe harta creştinătăţii. Campania debutează cu prezentarea destinaţiilor de pelerinaj din Ţara Sfântă.
Unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale creştinătăţii, Biserica Sfântului Mormânt sau Biserica Invierii Domnului, din Ierusalim, este una dintre cele mai vizitate destinaţii de pe harta creştinătăţii.
Acest locaş de culteste o construcţie impresionantă înălţată în secolul al XI-lea, de cruciaţi, în locul altei biserici vechi, zidită de Sfânta Elena în secolul IV, în Ierusalim.
Biserica adăposteşte Muntele Golgota şi Mormântul Domnului Iisus Hristos; dar şi peştera unde Sfânta împărăteasă Elena a descoperit Crucea Domnului.
În prezent, la Sfântul Mormânt slujesc preoţi din bisericile ortodoxă, catolică, armeană şi coptă.
Pentru a evita discuţiile dintre confesiuni s-a realizat o delimitare a drepturilor fiecăreia asupra zonei(programului liturgic), precum şi un statut de funcţionare a bisericilor locaşuri de cult comune numit STATU QUO.
În partea din faţă a bisericii se află o curte spaţioasă în care se adună pelerinii, în timpul marilor sărbători şi procesiuni creştine de peste an. Spre nord se deschid, sub forma unor arce de cerc frânt în stil gotic - influenţa cruciată, două intrări, una zidită, iar alta care permite accesul în biserică
Coloanele de marmură albă din stânga intrării sunt fisurate în partea de jos.
Tradiţia spune că într-un an, credincioşii ortodocşi, neavând cu ce să achite taxele impuse de turci pentru intrarea în Sfântul Mormânt în Sâmbăta Mare, cât şi datorită intrigilor Bisericilor coslujitoareau rămas în afara Bisericii Sfântului Mormânt şi au oficiat slujba Vecerniei,rugându-se pentru a primi din cer Sfânta Lumină.
Atunci, focul care a coborât în Sâmbăta Mare la Sfântul Mormânt, a trecut prin aceste coloane lasând urme vizibile şi astăzi şi a ieşit aprinzând lumânarea patriarhului ortodox .
Piatra Ungerii
Intrând în biserica, la numai câţiva metri pelerinii regăsesc Piatra Ungerii încadratăde un postament şi de candele permanent aprinse, o piatră roşie ce aminteşte de locul în care Mântuitorul, după ce a fost coborât de pe Cruce a fost înfăşurat în giulgiu şi pregătit pentru a fi aşezat în mormânt, loc de unde izvorăşte mir in chip minunat şi unde credincioşii îşi ating diverse obiecte care apoi miros puternic a mir.
Înaintând în biserică ajungem la Sfântul Mormânt. Bisericuţa unde se află Mormântul Sfânt este o construcţie micuţă, sub forma dreptunghiulară, şi are două încăperi.
Prima încăpere din Sfântul Mormânt poartă numele de Capela Îngerului, iar, în centrul acesteia se afla un prestol peste care stă aşezată o piatra sub formă pătrată.
Această piatră protejată de un geam este o bucată din piatra care a fost aşezată la uşa Mormântului Domnului.
La fiecare miez al nopţii, pe această piatră, este aşezată o sfântă masă şi se săvârşete Sfânta Liturghie.
În dreapta şi în stânga, în pereţi, sunt două nişe circulare care comunică cu exteriorul. Prin acestea, în Sâmbăta Mare, de dinaintea Sfintelor Paşti, Patriarhul Ierusalimului scoate câte o torţă aprinsă cu Sfânta Lumină, care coboară din cer pentru a o împărţi mulţimii credincioşilor care participă la slujbă.
Intrarea în încăperea unde se află Sfântul Mormânt se face pe o uşă mică şi joasă prin care poate patrunde doar un singur credincios.
Încăperea are cel mult doi metri lungime şi permite numai câtorva credincioşi să stea deodată înăuntru.
Pentru că ziua este forfotă mare, este bine ca prima vizită la Sfântul Mormânt să fie făcută seara saunoaptea.
Muntele Golgotei
Îmediat după ce ai ieşit din Sfântului Mormânt te îndrepţi spre locul unde se află Muntele Golgotei.
O stâncă încadrată astăzi într-un paraclis mai spaţios cu două altare este zidit pe piatra Muntelui Golgota, pe locul în care a fost înălţată Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
În dreapta Crucii se află primul altar şi marchează locul în care Iisus a fost dezbrăcat de hainele Sale şi pironit în cuie pe lemnul Crucii.
În mijlocul altarului principal, numit Sfânta Golgotă, este fixată în crăpătura stâncii o cruce care ne aminteşte de răstignirea Domnului. Astăzi, pe acest loc se află Sfânta Masă a altarului pe care se slujeşte zilnic Sfânta Liturghie.
În partea de jos a Sfintei Mese nişte panouri transparente protejează stânca Golgotei, crăpată de cutremur.
Credincioşii pot atinge această stâncă printr-un orificiu al unui disc din aur, împodobit cu scene de pe Drumul Crucii, donat Bisericii Sfântului Mormânt de către domnitorul român Şerban Cantacuzino.
Biserica Invierii Domnului este cel mai sfânt loc de pe pământ, locul unde fiecare creştin tânjeşte să ajungă pentru că aici s-au petrecut cele mai mari minuni ale creştinătăţii care continuă şi astăzi să impresioneze.
Biserica Sfântului Mormânt este locul care merită văzut de orice creştin măcar odată în viaţă.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

va

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.