Eminenţe medicale ieşene
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 07.03.2021

Eminenţe medicale ieşene

GALERIE
emil stratan
  • emil stratan
- +

După opinia multora, de ani buni, sistemul medical românesc nici nu există. Vorbim doar de o prelungire a celui de dinainte de 1990. Subfinanţarea şi proasta organizare, astăzi ca şi atunci, sunt elementele care au adus medicina românească în starea actuală. Cu toate acestea, ţara este presărată cu medici a căror valoare e de necontestat. 

Folosesc termenul de "presărat” datorită faptului că un număr important de medici îşi caută şi îşi găsesc desăvârşirea profesională pe alte meleaguri, unde sistemul de sănătate este bine organizat şi e finanţat pe măsură. Nici chiar în asemenea condiţii, cei care au rămas să vegheze la sănătatea noastră nu sunt puţini. Unul dintre ei este Profesor Doctor Viorel Scripcariu, şeful Clinicii de Chirurgie Oncologică de la Institutul Regional de Oncologie din Iaşi, care a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu.

Emil Stratan: Dintru început, îmi permit să subliniez dificultatea majoră a unui om de rând de a înţelege profesia de chirurg. De aceea vă întreb: poate fi stăpân chirurgul pe viaţa şi pe timpul lui?

Viorel Scripcariu: În momentul alegerii acestei specialităţi, deşi nu am avut pe nimeni în familie care să fi fost medic, am ştiut că nu voi mai putea fi stăpân pe viaţa şi pe timpul meu. Încetul cu încetul, timpul petrecut în spital a început să se dilate în detrimentul celui petrecut în familie, astfel că pot spune acum, după 25 de ani de profesie, că un chirurg dedicat meseriei sale nu mai poate fi stăpân pe timpul şi pe viaţa lui. Însă satisfacţia binelui făcut unuia dintre semenii tăi compensează orice senzaţie de minimalizare a acestor două coordonate.

E.S.: Vă număraţi printre chirurgii ai căror prestigiu profesional şi moral este unanim recunoscut de lumea medicală ieşeană şi nu numai. V-aţi format, din câte ştiu, la Clinica a III-a Chirurgie din cadrul Spitalului "Sf. Spiridon”, o adevărată şcoală a chirurgiei ieşene. Ce personalitate v-a îndrumat paşii spre această nobilă profesie? Când aţi păşit prima dată în această clinică, se mai simţea "parfumul” renumitului fomator de şcoală, profesorul Gheorghe Chipail?

V.S.: Formarea mea a fost ceva mai complexă, dar s-a axat, în principal, pe activitatea începută în urmă cu 25 de ani în Clinica a III-a Chirurgie. Spun "complexă” pentru că nu pot să nu menţionez activitatea în Secţia de Chirurgie a Spitalului Judeţean Braşov şi apoi cei doi ani petrecuţi în Manchester, UK, într-un spital cu un nume foarte frumos şi expresiv: Hope Hospital.

Personalităţile care mi-au îndrumat paşii în Clinica III Chirurgie din Iaşi au fost chirurgi de renume ai şcolii ieşene de specialitate: Prof. Dr. Cristian Dragomir, Prof. Dr. Costel Pleşa, Prof. Dr. C. Dolinescu. Pot spune că sunt format de Profesorul Cristian Dragomir, pe care l-am admirat şi îl voi respecta întotdeauna pentru tot ce a însemnat şi înseamnă el pentru mine, pentru definirea mea chirurgicală. Când am venit în Clinica III Chirurgie, prezenţa aici a Prof. Dr. Gheorghe Chipail era atât  fizică, deoarece profesorul putea fi văzut încă în cabinetul său aproape zi de zi, cât şi emoţională, prin atmosfera pe care a lăsat-o moştenire colectivului format de Domnia sa.

E.S.:  Din câte ştiu, chirurgia se face de la ora 0 la ora 24. V-aţi gândit vreodată să renunţaţi la chirurgie, aşa cum a făcut-o marele poet englez John Keats?

V.S.: În chirurgie, nu eşti întotdeauna "răsplătit” cu momente frumoase. Există şi momente grele, încordate, momente care dau naştere unor stări tensionale de mare amplitudine. Nu m-am gândit niciodată să renunţ la chirurgie, deoarece mi-am dorit această specialitate încă de pe băncile facultăţii. Nu poţi renunţa la ceva ce îţi este drag şi îţi oferă cele mai mari satisfacţii şi împliniri.

E.S.: Profesia de chirurg este definită de chirurgul italian Andreea Majochi, în cartea sa Printre bisturie şi foarfeci, ca fiind "ştiinţă divină şi artă divină”. Sunteţi de aceeaşi părere?

V.S.: Cred că este o descriere plastică specifică unui artist. Mai cred că pragmatismul şi realismul chirurgului sunt elementele care pot defini cel mai bine un act chirurgical. Iar cel ce îl performează este chirurgul, care poate face artă numai prin cunoaştere, pricepere şi talent. Consider că un chirurg lipsit de talent nu va putea face niciodată artă. Dar actul chirurgical nu are nimic divin.

E.S.: Colegii dvs. de breaslă sunt fascinaţi de manualitatea cu care operaţi. Ca o explicaţie a acestei digitaţii, vă întreb: aţi cântat în copilărie la violoncel, aţi pictat, de unde vine această acurateţe a mişcărilor în timp ce operaţi?

V.S.: Nu am cântat la niciun instrument muzical şi nici nu am pictat vreodată. Nu mi-am analizat niciodată acurateţea mişcărilor în timpul operaţiilor. Atunci când concentrarea este maximă, persoana care performează actul chirurgical aproape că nici nu există ca reprezentare fizică. Este doar ceea ce rezultă din activitatea pe care o desfăşoară, adică actul chirurgical, care este în beneficiul bolnavului. Legat de manualitate, dacă ar fi să dăm crezare astrelor, ceea ce eu, sincer, fac, atunci pot spune că aparţin unei zodii în care manualitatea este, să zicem, o artă.

E.S.: Domnule Profesor, părăsind domeniul medical, vă întreb: vă place poezia, aveţi vreun poet preferat? Dar pictura?

V.S.: Da, îmi place poezia, aşa cum îmi place şi muzica, cu care mă delectez în timpul intervenţiilor chirurgicale în sala de operaţie. Operez pe muzica celor de la Pink Floyd. Poetul meu preferat rămâne Mihai Eminescu, iar dintre pictori îmi place Diego Velazquez.

E.S.: Vă mulţumesc, domnule Profesor şi vă urez un Crăciun fericit şi un an nou plin de satisfacţii!

Emil Stratan este curator expoziţii de artă şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Nicolae GRECU

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Atunci, când Politehnica va fi un club puternic, când Copoul va fi un punct de atracţie pentru fotbaliştii din toată Moldova, atunci ne putem gândim şi la antrenorul necesar pentru a râvni la performanţă

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

Eugen MUNTEANU

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

În foiletonul de faţă autorul evidenţiază rolul pe care l‑a jucat proiectul MLD la trezirea printre tinerii cercetători a interesului pentru studiile biblico-filologice.

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

pr. Constantin STURZU

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

Mâine va fi hirotonit noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Nichifor Botoşăneanul, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa din 25 februarie 2021. Acest post de Episcop-vicar era vacant după ce, anul trecut, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul a fost ales şi întronizat Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Vorbim, aşadar, despre un eveniment rar, un moment istoric. În Catedrala Mitropolitană din Iaşi, precedenta hirotonie de episcop săvârşită a fost tocmai cea a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul, în urmă cu 30 de ani, pe 25 martie 1991.

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Azi vă voi familiariza cu câteva dintre ideile şi teoriile unui om de ştiinţă, eseist, filozof şi fost trader, unul dintre cei mai cunoscuţi şi urmăriţi specialişti în înţelegerea probabilităţii, incertitudinii şi riscului. Fie că vorbim de lebădă neagră, (anti)fragilitate, sisteme complexe, stresor, şoc, criză, instabilitate, volatilitate sau predictibilitate, aceste noţiuni sunt extrem de criticate de către multe gulere scrobite ale orgolioşilor scientişti.

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De citit

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.