anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Emoţii la începutul unui an bizar

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Primele luni vor fi marcate de o mare nevoie de clarificări. Ele ne vor ajuta nu doar să ne găsim drumul în 2017, ci şi să înţelegem mai bine ce s-a întâmplat în 2016.

La început de an, preocuparea numărul unu în politica europeană pare a fi menţinerea unei relaţii transatlantice funcţionale în epoca Trump. Neplăcerea liderilor de la Bruxelles este evidentă şi ea oglindeşte sentimentele din majoritatea capitalelor naţionale, însă Donald Trump va fi preşedinte şi cu el va trebui să se discute. De altfel, pe adresa lui Trump a sosit chiar a doua zi după victoria electorală o invitaţie expediată de „celălalt Donald” - preşedintele Consiliului European, Donald Tusk - pentru un summit UE - SUA. E de aşteptat ca, treptat, peste ieşirile polemice de anul trecut, vizibile pe ambele maluri ale Atlanticului, să se aştearnă nu uitarea, ci o cuvertură verbală mai calmă. Va fi, însă, o temă demnă de interes, pentru că între cele două părţi există o multitudine de subiecte ce-şi aşteaptă rezolvarea. Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) - un ambiţios acord de liber schimb - şi relaţia cu Rusia sunt, probabil, temele cele mai sonore, însă este clar că ambele părţi au destule întrebări la care ar dori răspuns din partea interlocutorilor. Sau, eventual, ar dori alt răspuns decât cel pe care e probabil să-l primească.

Vine, apoi, dificila problematică a Brexit-ului. În mod normal, luna aceasta ar trebui să aflăm mai multe de la premierul britanic, Theresa May, dar e greu de crezut că aşteptatul discurs din ianuarie şi activarea clauzei de ieşire - probabil, în martie - vor aduce clarificări. În fapt, criza intră într-o nouă fază, în care va fi nevoie să se negocieze nu doar cu britanicii, ci şi între cei „douăzeci şi şapte”, pentru a evita ca orgoliile sau interesele de rang secund să blocheze atingerea unei soluţii rezonabile. Aşa cum arată lucrurile acum, pare să crească probabilitatea unui hard Brexit, ceea ce nu este, în sine, ceva grav. Dacă părţile consideră că aşa îşi protejează mai bine interesele, se poate merge pe această linie şi se va negocia, în timp, un acord mutual acceptabil. Grav ar fi, însă, dacă la un asemenea deznodământ se va ajunge „din greşeală”: guvernele şi ceilalţi actori implicaţi să dorească o relaţie mai densă, dar orgoliile naţionale, teama de electorat şi mulţi alţi factori să împiedice concretizarea ei.

Rămânând la îngrijorările de natură electorală, este clar că la Bruxelles se urmăreşte în special evoluţia sondajelor de opinie din Olanda, Franţa şi Germania - dacă va fi cazul, Italia îşi va ocupa locul cuvenit. În mod normal, Uniunea şi procesul de integrare vor reprezenta un subiect-vedetă în toate aceste ţări, iar îngrijorarea atinge cotele cele mai înalte în cazul Franţei. Vom avea ocazia să urmărim aceste dezbateri şi să schiţăm, în fiecare caz, dimensiunile riscurilor, pentru că ele nu trebuie nici subestimate, dar nici exagerate. Ne-am putea imagina că liderii comunitari şi-ar dori în primul rând să apară atât guverne, cât şi opoziţii „loiale” faţă de proiectul integrării, cu marginalizarea euro-ostile. Sunt şanse mici ca această dorinţă să se împlinească.

Primele săptămâni ale anului vor reclama şi atenţie faţă de dinamica internă a instituţiilor. Martin Schulz pleacă din fruntea Parlamentului European pentru a-şi urma cariera politică la nivel intern, în Partidul Social-Democrat german. Vestea bună pentru adepţii competiţiei politice este aceea că a luat sfârşit vechea înţelegere între populari şi socialişti, în baza căreia se împărţeau anii de exercitare a funcţiei, astfel încât de data aceasta va exista o competiţie reală. Candidaţi vor fi mai mulţi, dar se anunţă o cursă în trei: binomului italian Antonio Tajani (popular) versus Gianni Pittella (socialist) i s-a adăugat liderul grupului liberal-democrat, belgianul Guy Verhofstadt. Nu este exclus ca, la 17 ianuarie, votul legiuitorilor europeni să implice mai multe tururi - dacă în primele trei nu se obţine majoritatea absolută, se organizează un al patrulea tur la care participă doar primii doi clasaţi. Sau, cine ştie, un grup politic îşi poate schimba candidatul înaintea celui de-al doilea sau al treilea tur, dacă apreciază că persoana nominalizată iniţial nu are şanse de victorie. Oricum, va fi mai interesant decât aranjamentul cu care ne obişnuiseră, în trecut, partidele mari. Şi la fel de interesant va fi efectul asupra algoritmului general din conducerea UE. Ce se va întâmpla dacă vor câştiga popularii şi, astfel, vor ajunge să conducă toate marile instituţii europene: va mai fi reînvestit, după 31 mai, Donald Tusk în fruntea Consiliului European sau postul său va fi cedat socialiştilor? Dacă noul preşedinte va fi un italian - mai ales dacă va triumfa domnul Pittella - nu se va crea o situaţie bizară, dat fiind că socialiştii italieni deţin deja o funcţie considerată „de vârf” în angrenajul comunitar, aceea de şef al politicii externe şi de securitate, prin doamna Federica Mogherini?

Am evidenţiat trei categorii de probleme post-Sărbători, dar nu înseamnă că ele se detaşează sau trec în plan secund grijile şi temerile obişnuite despre care am discutat şi vom mai discuta. Terorismul şi securitatea, un răspuns coerent şi decent la problema migraţiei, undele seismice din zona euro şi toate celelalte teme îşi păstrează actualitatea. Dar suntem la începutul unui an atipic, iar primele luni vor fi marcate de o mare nevoie de clarificări. Ele ne vor ajuta nu doar să ne găsim drumul în 2017, ci şi să înţelegem mai bine ce s-a întâmplat în 2016.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.