- Costel, pentru început, hai să lămurim de ce ai acceptat să vii la Iaşi vara trecută, într-o situaţie dificilă.

- A fost o mare provocare profesională şi am crezut că voi fi înţeles până la capăt. Am început pregătirea în ceaţă, târziu, cu trei jucători de câmp sub 21 de ani. Am fost siliţi să transferăm ce am putut, după o mulţime de refuzuri. Cu lotul creat, neomogen, a trebuit să caut pe parcurs poziţiile optime pentru jucători. Serediuc, de exemplu, a început aripă dreapta şi a ajuns fundaş stânga. În plus, am avut probleme mari şi cu jucătorii under. De pildă, ultimul joc oficial a lui Corobuţă a fost la juniori B. Într-un astfel de peisaj, nu aveau cum să apară rezultate peste noapte, indiferent de cât de mult s-a muncit. Pe repede înainte apar rezultate doar cu jucători foarte buni. Noi am avut băieţi serioşi, muncitori, disciplinaţi. Apoi, la Liga a II-a omogenitatea face diferenţa. Uitaţi-vă la Petrolul cum a promovat şi uitaţi-vă la U Cluj. În iarnă, U a terminat pe II, şi-a adus apoi opt jucători de la Liga I şi a terminat pe III.

- Multă lume a înţeles dificultăţile startului, de care au avut parte şi Teja şi Pancu. De ce nu aţi aşezat echipa în iarnă, astfel încât să existe acum măcar un schelet pentru sezonul viitor?

- Poate lucrurile erau altfel dacă nu primeam o eliminare cu Buzăul şi ni se dădea penalty în ultimul minut cu Metaloglobus. Iernam la un punct de play-off şi ne puteam bate. Aşa, am înţeles optica clubului care a zis că e greu să plăteşti şase luni jucători care joacă doar două luni, pentru un obiectiv minim. Astfel, nici în iarnă nu am luat jucătorii pe care i-am dorit, ci pe cei care ni i-am permis. Au venit străini, care au avut nevoie de adaptare, nu puteau să apară rezultate spectaculoase.

- Eşti mulţumit de clasarea echipei?

- Ne-am atins obiectivul, dar puteam mai mult. La ce a fost la noi însă, mai sus de locul de sub Csikszereda nu se putea ajunge.

- Au fost voci care ţi-au reproşat că ai jucat prea defensiv.

- În primele două-trei luni am pus accent pe organizarea defensivă, pentru că asta este extrem de importantă pentru atingerea obiectivelor. Am învăţat să ne apărăm, să avem siguranţă. Apoi, am încercat să aducem plusuri şi am lucrat foarte mult la finalizare. Au fost antrenamente de individualizare multe. De exemplu, am stat ore în şir cu tinerii pentru a exersa centrările. La finalizare nu mai e o problemă doar de antrenor, cum e la faza defensivă, e vorba şi de calitatea jucătorilor. Bine, s-a mai greşit şi în defensivă, când jucătorii care au dus greul şi nu au avut concurenţă au prins o zi mai proastă, însă “Demisia, Enache!” se striga când nu dădeam gol. Iar eu lucram, de pildă, cu un Aftanache, care fusese casnic opt luni, care vomita după alergări şi nu putea să facă trei abdomene şi trei flotări când l-am preluat. A muncit enorm, a crescut, însă nu poţi face paşi mari, te dezechilibrezi.

“Trebuia să fi forţat mâna conducătorilor”

- Ce îţi reproşezi?

- Poate trebuia să fi forţat mâna conducătorilor, cu care am avut o colaborare foarte bună, în privinţa transferurilor, poate am greşit la unele formule de start sau schimbări, poate trebuia să spun mai clar lucrurilor pe nume şi să nu-i protejez total pe jucători.

- Te-a surprins când ai fost anunţat că nu vei rămâne la Iaşi?

- Lumea fotbalului e mică, ştiam câte ceva de vreo lună... M-a surprins doar momentul în care am fost anunţat, după un meci câştigat cu Timişoara. Care a ajuns la baraj, unde a pierdut, după ce a dat două grile internaţionale de 10 000 de euro şi a avut în lot mulţi jucători de la Divizia A. Mă bazam şi pe relaţiile umane vechi şi pe altele noi, foarte bune. M-a durut, am fost bulversat, puţin frustrat, însă nu am nimic ce reproşa conducerii sau domnului primar.

- Ar fi putut promova Poli cu Costel Enache antrenor vara viitoare?

- |sta a fost planul făcut vara trecută. Pentru asta, ar fi trebuit să fi început lucrul mai devreme. O strategie clară în iarnă, o strategie clară şi după ce s-a reuşit menţinerea în Liga a II-a.

- Iaşul se întoarce vara asta aproape de momentul din vara trecută, Poli având acum doar câţiva jucători în lot, după ce a cheltuit peste echipe din play-off. Unde e greşeala?

- Nu aş vrea să comentez. Eu îmi doresc foarte mult ca Poli să promoveze. M-am ataşat de echipă, de oraş, vreau să rămân doar cu amintirile plăcute.

- Ce urmează pentru tine?

- Acum mă odihnesc, discut cu două cluburi, rămâne de văzut ce-mi rezervă viitorul în atât de imprevizibila lume a antrenoratului.