De Business

Punem punctul pe știi

Energia viitorului sau cum putem să devenim independenți

marți, 28 mai 2024, 03:00
15 MIN
 Energia viitorului sau cum putem să devenim independenți

Energia reprezintă un domeniu vital, domeniu în jurul căruia putem să punem bazele dezvoltării noastre pe termen mediu și lung. Probleme însă nu sunt puține și nu sunt ușor de rezolvat. Unele dintre ele necesită o atenție sporită u dintre ele amintim: relația prosumatorilor cu statul și furnizorii, noile tehnologii de extragere a resurselor naturale, concurența dintre producători și nu în ultimul rând problema gazelor de la Marea Neagră

Strategia Energetică Naţională va fi pusă în dezbatere publică în două săptămâni, urmând să fie aprobată prin Hotărâre de Guvern până la finalul lunii iunie, a anunţat, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la un eveniment de specialitate.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja

„Energia înseamnă competitivitate economică, înseamnă şi calitatea vieţii pentru români, înseamnă cam tot – şi este un minister strategic. Când am preluat mandatul, acum 10 luni, am făcut o recapitulare a principalelor situaţii-provocări, de la planul strategic până la planul investiţional şi implementarea acestor proiecte. Pe palierul strategic, România nu are de foarte mulţi ani o strategie energetică. S-au încercat multe variante, mai mereu s-au blocat în instanţă, în avizare interministerială, dar sigur că avem Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC). Şi asta în sine a fost o dezbatere. Mai e nevoie de o strategie naţională, dacă România tot are acest instrument al PNIESC-ului, aşa cum ne cere Comisia Europeană? Discutând cu foarte mulţi experţi, concluzia mea a fost că da, avem nevoie de o Strategie Energetică Naţională, iar planul integrat să fie corelat cu această strategie energetică – şi am creat, la scurt timp după ce am preluat mandatul, un instrument în premieră care se numeşte Consiliul Onorific”, a afirmat Burduja, la conferinţa Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VI-a.

Citește aici integral Ziarul de Business nr. 8

Potrivit acestuia, strategia energetică în forma actuală a fost generată în Ministerul Energiei, trecută prin opiniile specialiştilor din Consiliul onorific şi urmează să fie pusă în dezbatere publică şi să intre în avizare interministerială în termen de „probabil două săptămâni”.

„În două săptămâni, aşteptaţi-vă să putem dezbate într-un format şi mai larg această Strategie Energetică Naţională şi, până la mijlocul lunii iunie, cel mai târziu la final de iunie să o putem vedea adoptată. Ea se adoptă prin Hotărâre de Guvern”, a adăugat el.

În ceea ce priveşte Strategia Energetică Naţională, Burduja a precizat că opţiunile au fost: să se meargă „ca înainte, cu un document exhaustiv, cu listă de proiecte, ceea ce implica aviz de mediu şi toate procedurile care anterior au întârziat sau au blocat lucrurile” sau să adopte o strategie de tip concept „încolo se duce lumea, acolo vrem să se ducă ţară”.

„Am mers pe varianta a doua, pentru că aprobările în sine sunt mult mai facile şi pentru că la finalul lunii iunie trebuie să avem şi o formă finală închegată a noului PNIESC, iar ordinea logică stabilită şi în reglementările europene este să ai mai întâi o strategie, după care să vii cu Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice. (…)”, a mai spus ministrul.

„Chestiunea cu prosumatorii nu a avut o bază clară”

Legat de tema energiei, Andrei Manea, director executiv, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA) a afirmat că această chestiune cu prosumatorii nu a avut de la început o bază clară şi a precizat că distribuitorii au avertizat că nu vor face faţă cu reţelele, dar li s-a spus să se descurce. Andrei Manea a fost prezent, la evenimentul News.ro – Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VI-a.

„Să ne uităm cum a început această chestiune cu prosumatorii.  Ca multe alte idei bune, nu a avut o bază… această mare… large deployment al prosumatorilor în România nu a avut o bază clară. Ce se va întâmpla în momentul în care am ajuns la 1 GW, la 1 GW jumătate, 2 şi aşa mai departe. Distribuitorii, pentru că cred că toată lumea e conştientă, sunt distribuitori, furnizori, producători, distribuitorii au spus, nu vom face faţă din punct de vedere al reţelelor. Li s-a zis, vă descurcaţi voi şi vedem ce se mai întâmplă ulterior. Furnizorii au spus, nu avem predictibilitate să urmărim curbele de sarcini. Mai lucrăm, da. Prosumatorii au atins alte probleme cu birocraţia şi aşa mai departe pe care le ştim. Toate astea puse sub aceeaşi pălărie creează aceste discuţii”, a explicat Andrei Manea.

El a precizat că un prosumator când încheie un contract o face pentru consumul minim, dar cumpără cuptor electric, plită electrică, iar toate acestea nu fac faţă la acel consum.

„Asta este realitatea şi nu cred că ar trebui să ne ferim, să spunem că e clar, când te duci şi ceri un contract de racordare ca şi casnic, dai un consum minim, nu ştiu, 6 kilowaţi, nu ştiu cât mai era. Tu îţi pui în hârtie aia acolo, dar tu ai să îţi iei şi cuptor electric, şi plită electrică, şi aragaz, şi ce mai poţi prin casă. Cu siguranţă nu este de 6 kilowaţi. După care, ţi se întâmplă să ai nenorocul ca şi consumator să-ţi instaleze distribuitorul un smart meter, acel contor inteligent, care te decuplează, numai e ca înainte, te decuplează când tu ai depăşit acel consum previzionat din reţea. Deci sunt chestiuni care se întâmplă, până acum asta se făcea şi se face în continuare, consumatorii declară un consum mai mic, când se conectează, au apărut aceste smart metere, care spun nu, nu e bine ce ai făcut până acum, trebuie să treci la următorul tarif. Deci se poate şi din punct de vedere tehnic, dar noi ca români suntem inventivi”, a mai declarat Andrei Manea.

Prosumatorii îşi doresc să afle poziţionarea statului român

Dan Pîrşan, preşedintele Asociaţiei Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie (APCE), a afirmat, cu ocazia participării la evenimentul mai sus amintit, că prosumatorii îşi doresc „să afle poziţionarea statului român şi a instituţiilor din subordine care ar trebui să lucreze pentru prosumatori şi nu împotriva lor”. ”Este momentul ca statul român să ne spună clar dacă îşi doreşte energia noastră injectată în reţea sau nu”, spune el.

„Prosumatorii doresc în momentul acesta ca statul român să-şi definească  poziţia legată de prosumatori, pentru că orice observator atent remarcă, în ultima vreme, voalat, o abordare apocaliptică a viitorului sistemului energetic naţional . (…) Prosumatorii îşi doresc să afle poziţionarea statului român şi a instituţiilor din subordine care ar trebui să lucreze pentru prosumatori şi nu împotriva lor. Este momentul ca statul român să ne spună clar dacă îşi doreşte energia noastră injectată în reţea sau nu, dacă doreşte să atingă ţintele de decarbonizare impuse de UE sau nu, dacă doreşte să respecte sau nu obligaţiile asumate pentru a accesa fonduri europene enorme pentru energie regenerabilă”, a afirmat Dan Pîrşan luni, în cadrul evenimentului „Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VI-a” organizat de News.ro.

Reprezentantul prosumatorilor este de părere că „noile baterii care bat la uşă vor schimba fundamental sistemele energetice naţionale şi electromobilitatea”. El spune că reforma şi retehnologizarea sistemului energetic naţional „nu intră în fişa postului” prosumatorilor.  Pîrşan solicită ca în programul Casa Verde Guvernul să „includă obligatoriu un sprijin legat de componenta de stocare” Acesta aminteşte că este pentru prima dată în istoria omenirii când o entitate cum ar fi o gospodărie, poate produce energia electrică de care are nevoie, cu o tehnologie foarte accesibilă.

Reducerea concurenței și reglementările legislative

Pe de altă parte, Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), a atras atenția, la evenimentul News.ro – Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VI-a, asupra reducerii concurenţei pe piaţa de energie, el făcând publice cifre care arată o scădere a numărului furnizorilor de energie. Oficialul Asociaţiei este de părere că printre provocările cu care se confruntă actorii din piaţa energiei se regăsesc instabilitatea legislativă, „reglementările neclare”, dar şi datoriile pe care autorităţile publice le au faţă de furnizorii de energie. Laurenţiu Urluescu afirmă că lipsa lichidităţilor şi scăderea concurenţei reprezintă „provocări” ale pieţei de energie

„O mare provocare a pieţei de energie este reducerea concurenţei, ceea ce e destul de îngrijorător, mai ales pentru consumatorul final. Dacă în decembrie 2020, la clienţii casnici, erau 48 de furnizori care ofertau energie pentru clientul casnic, după trei ani au ajuns 32, adică undeva la 67%”, a afirmat Laurenţiu Urluescu luni, în cadrul evenimentului „Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VI-a” organizat de News.ro.

Acesta a vorbit şi despre provocările cu care se confruntă furnizorii de energie din România.

„Prima provocare este taxarea excesivă, avem decontarea întârziată şi, să zic, incertă a schemei suport, întârzierile la decontare sunt de circa 11 luni. Pot să zic acum, din estimările noastre, sunt de încasat cam 2,5 miliarde de lei, sau, să spun mai plastic, aşa, Guvernul este dator furnizorilor mai mult de 2,5 miliarde de lei. O altă îngrijorare a noastră este incertitudinea decontării, ştiţi că pentru decontarea schemei suport a consumatorilor a fost un plafon de decontare de 1300, s-a redus la 900, s-a redus la 700 şi ultima dată a apărut şi sintagma „în limita sumelor disponibile”, care pentru noi este o incertitudine majoră privind decontarea”, adaugă  Laurenţiu Urluescu.

Acesta este de părere că „instabilitatea legislativă”, modificarea ghidurilor de raportare la ANRE sau „reglementările neclare în care apar interpretări diferite” făcute şi de către actorii din piaţă dar şi de către autorităţi sunt provocări pentru toată piaţa de energie.

Problema coerenței în privința politicii energetice

Cristi Secrieru, Partener, AS & Partners, a declarat, la evenimentul News.ro – Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VI-a, că în România am avut o reală problemă în a fi coerenţi în ceea ce înseamnă politica din piaţa energiei.

„Cred că în România am avut o reală problemă în a fi coerenţi în ceea ce înseamnă politica din piaţa energiei şi dacă e să mă refer la Ordonanţa 27 (n.r. – OUG 27.2022 privind măsuri aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale) haideţi să vedem faptul că parcă România prin legislativul său s-a grăbit un pic, am venit înainte a ceea ce a însemnat regulamentul 1854, ne-am grăbit şi am plătit ceva preţ din această cauză. În acelaşi timp parcă nu ne grăbim în momentul în care vrem să eliminăm efectele clar disturbatoare pe care un astfel de act normativ le produce într-o piaţă liberă şi vedem că dacă alte jurisdicţii au limitat, au ponderat măsurile intervenţioniste, ei bine, România încă nu este acolo şi nici nu se grăbeşte pare că vrem să facem paşi şi să menţinem ceea ce, cred că pe termen mediu şi lung, se va dovedi extrem de detrimental pentru mediul economic românesc şi pentru piaţa energiei”, a declarat Cristi Secrieru.

El a precizat că OUG 27 a fost modificată acum două luni şi este posibil să mai existe şi alte schimbări.

„Ordonanţa 27 a fost modificată din nou în sfârşitul lui martie. Preconizăm alte modificări care vor veni în corpul ei şi de fiecare dată aspecte substanţiale care sunt supuse într-o formă sau alta dezbaterilor publice, dar care niciodată parcă nu aduc ceva coerenţă. Din 2022, de când avem această legislaţie specială, am avut şi reversul medaliei, pentru că neavând constanţă în mediul legislativ, pentru că vorbim şi despre o contribuţie care a fost introdusă în tot acest mecanism toată această schemă, neavând această constanţă, am sfârşit prin a avea nemulţumiri şi de o parte şi de cealaltă până la urmă”, a mai declarat Cristi Secrieru.

El a adăugat că reprezentanţii statului erau nemulţumiţi de modul în care se susţine mecanismul de compensare.

„Din perspectiva  statului au fost foarte, foarte multe discuţii şi mi-aduc aminte anul trecut când vorbeam cu reprezentanţii ministerului şi ne spuneau că nu sunt  mulţumiţi de modul în care se susţine mecanismul de compensare şi că balanţa, din punctul lor de vedere, nu era una pe plus, nu era una pe profit, că nu se colectează suficient de multe sume la fondul de contribuţie, la fondul de tranziţie energetică, în acelaşi timp, însă, din partea entităţilor există nemulţumirea lipsei unui orizont clar în ceea ce priveşte baza impozabilă, pe de-o parte, din perspectiva contribuţiei, din perspectiva modului în care acest mecanism funcţionează şi este amendat, o să zic, din timp în timp şi niciodată parcă nu este consolidat”, a mai afirmat Cristi Secrieru.

Legislație nouă pentru a reglementa noile tehnologii

În altă ordine de idei, Raluca Covrig, Director Afaceri Publice & Comunicare, Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), a afirmat, la evenimentul News.ro – Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VI-a.,că este nevoie de un cadru legislativ actualizat sau chiar un cadru legislativ nou pentru a putea fi implementate noile tehnologii.

„În cadrul Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze, începând de doi ani, ne-am gândit la un concept şi anume am observat schimbarea care se produce pe piaţă în industria de petrol şi gaze şi schimbarea este evidentă. În momentul de faţă discutăm despre regenerat, discutăm despre foarte multe tehnologii noi. Acest concept pe care l-am gândit s-a concretizat anul trecut, prin intermediul unor mese rotunde, cu uşi închise, unde ne-am dorit să aducem la aceeaşi masă autorităţi, think-tank-uri şi să discutăm cât se poate de deschis de nevoile existente pentru a implementa noi tehnologii şi pentru a le înţelege mai bine, pentru că în momentul în care nu există înţelegere, nu ştim exact de ce e nevoie. Şi mai mult decât atât, în anumite situaţii, pentru anumite tehnologii, nu există nici acceptanţă socială. Ori acceptanţa socială este foarte, foarte importantă”, a declarat Raluca Covrig.

Ea a oferit câteva detalii despre aceste noi tehnologii.

„Este nevoie de un cadru legislativ actualizat sau chiar un cadru legislativ nou pentru a putea implementa astfel de tehnologii. Şi acum o să vă eumăr câteva dintre acestea. Noi am identificat 10 piloni. 10 piloni ai energiei României pentru viitor. Primul eveniment a fost pe energia geotermală, dar nu vă gândiţi la energia geotermală clasică, unde discutăm despre rezerve de apă geotermală. Există o nouă tehnologie care se numeşte Closed Loop System. Şi ce înseamnă asta? Înseamnă să forăm la o adâncime de peste 7.000 de metri şi să ajungem să utilizăm căldura rocii magmatice şi de acolo putem să generăm energie electrică. Deci este o tehnologie nouă, foarte friendly cu mediul înconjurător, deci cu siguranţă ajută în tranziţia energetică. După care am discutat despre captarea, transportul, utilizarea şi stocarea dioxidului de carbon”, a declarat Raluca Covrig.

Gazele naturale de la Marea Neagră, o sursă de consolidare a securităţii energetice

Daniel Apostol, directorul general al Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG) a atras atenție, în cadrul evenimentului News.ro – Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VI-a,că ar trebui să privim gazele de la Marea Neagră ca o sursă de consolidare a securităţii energetice.

„Voi face o referire cu privire la exploatarea de gaze naturale la Marea Neagră, implicit proiectul Neptun Deep. Noi exploatăm deja gazele naturale la Marea Neagră, ştim foarte bine că avem proiectul BSOG la mică adâncime, Neptun Deep, cum îi spunem şi numele, urmează să aducă la suprafaţă gaze naturale din subsolul apelor de mai mare adâncime, de până la 1000 de metri. Haideţi să privim gazele naturale de la Marea Neagră din două perspective strategice. O dată dintr-o perspectivă europeană firească şi a doua oară pentru că făceai referire la conflictul din Ucraina, la invadarea de către Rusia a Ucrainei şi la războiul care persistă acolo, pe o perspectivă regională. Eu am convingerea că ar trebui să privim gazele naturale de la Marea Neagră ca o sursă de consolidare a securităţii energetice”, a afirmat Daniel Apostol.

El a precizat că România are şansa să joace un rol cu totul şi cu totul deosebit la nivel regional şi european.

„Ministrul Burduja spunea în speech-ul său de acea trilemă energetică, subliniind faptul că din punctul dumnealui de vedere primul lucru pe care îl subliniază este securitatea energetică, urmând sensul economic, competitivitatea şi apoi sustenabilitatea. Preiau ideea şi subliniez faptul că avem această posibilitate, avem această şansă să jucăm un rol cu totul şi cu totul deosebit la nivel regional şi la nivel european. În primul rând, dacă ne gândim că în 2027, prin proiectul Neptun-Deep urmează să intre în reţea prima moleculă de gaz natural extrasă din subsolul adânc al Mării Negre, ar trebui să ne gândim că, în 2027, poate războiul din Ucraina se va fi, sau cel puţin să sperăm că se va fi sfârşit şi atunci, poate că ar trebui să privim noi din România,  regiunea şi Ucraina, dintr-o perspectivă strategică. O ţară al cărei sistem energetic este ras, este distrus,  la timpul prezent, s-ar putea să aibă o mare nevoie de unitate de producţie de energie suplimentară. Iar gazele naturale de la Marea Neagră ar putea să echilibreze nevoia de consum regional, evident, prioritatea fiind cea a asigurării consumului intern”, a explicat Daniel Apostol.

El a mai afirmat că în 2027 România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale al Uniunii Europene.

„Un rol strategic îl joacă gazele naturale de la Marea Neagră în echilibrarea şi în furnizarea securităţii energetice a Uniunii Europene. În 2027, România, prin producţia de mare adâncime de gaze naturale la Marea Neagră, devine principalul, cel mai mare producător de gaze naturale al Uniunii Europene”, a mai transmis Daniel Apostol.

Peste trei sferturi dintre români se gândesc să își instaleze panouri solare sau pompe de căldură

Peste 46% dintre proprietarii de locuințe au în vedere înlocuirea sistemului de încălzire cu unul eficient energetic. Majoritatea gospodăriilor, cu precădere cele din mediul rural, nu au efectuat auditul energetic; Acestea sunt concluzii ale unui studiu realizat pentru platforma despre-energie.ro, un proiect al E.ON și Delgaz Grid.

Eficiența energetică a locuinței a devenit o preocupare majoră pentru multe gospodării, 80% dintre români afirmând că au investit în proiecte de izolație termică a casei, scopul fiind atât cel de a reduce consumul inutil de energie, economisind astfel bani, dar și pentru a contribui la protejarea mediului înconjurător.

Izolarea ferestrelor, ușilor și pereților poate avea un impact semnificativ în prevenirea pierderilor de căldură, reprezentând un pas esențial în direcția eficienței energetice. Astfel, ferestrele de tip termopan sunt deja folosite pe scară largă (88% dintre locuințe), dar interesant de remarcat este faptul că foarte mulți români au realizat, cu precădere în ultimii ani, lucrări de izolare exterioară a pereților (75,7%) sau interioară (26,6%), combinate cu cele de izolare a acoperișului (22%) sau a podelei (circa 15%).

Iar lucrurile nu se opresc aici. La întrebarea „Ce măsuri ați lua în plus pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuinței?”, cei mai mulți români (46,3%) spun că iau în calcul schimbarea sistemului de încălzire cu unul mai eficient, 35,7% vor să izoleze termic pereții, circa 22% au în vedere înlocuirea ferestrelor vechi, iar 25,5% se gândesc să instaleze un sistem de ventilație pentru recuperarea căldurii. Acestea sunt câteva dintre concluziile unei cercetări sociologice realizate pentru platforma despre-energie.ro, un proiect susținut de companiile Delgaz Grid și E.ON.

Conform studiului, 45,3% dintre locuințele celor chestionați au fost supuse unui audit energetic, restul de peste jumătate nu. Auditul energetic oferă o evaluare detaliată a modului în care energia este utilizată și pierdută într-o locuință, oferind proprietarilor informațiile necesare pentru a face îmbunătățiri semnificative. Interesant, de asemenea, este că 74,4% dintre cei care au locuința auditată energetic locuiesc în mediul urban și doar 25,5% în mediul rural. Aproape 77% dintre respondenți iau în considerare o investiție în surse de energie regenerabilă, fie că vorbim despre panouri fotovoltaice și/sau pompe de căldură. Totuși, multe gospodării sunt împiedicate să facă acest pas, cel puțin în acest moment, de obstacole precum constrângerile locative (indicate de 25,8% dintre respondenți) și de limitările financiare (29,3%). Cei care au făcut deja investiția au venituri moderate spre înalte și un nivel ridicat de educație, sugerând că accesul la informație și resurse financiare joacă un rol crucial în adoptarea tehnologiilor verzi.

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii