Era mai util ca David Popovici să se călugărească?

Campionul olimpic David Popovici și-a achiziționat recent un automobil sport Porsche Spyder. Mașina a costat circa 120.000 de euro. Anunțul sportivului de la începutul anului a căzut ca un trăsnet și a împărțit, practic, țara în două.

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a fost printre primii care s-au grăbit să remarce achiziția. „Îl consider pe David Popovici, cum am spus-o nu o dată, cel mai inteligent și cultivat dintre toți marii sportivi ai României. Cu atât mai dură a fost surpriza să aflu că și-a cumpărat un Porsche Spyder cu 120.000 de euro. Și că a făcut-o pentru că ăsta era visul lui. Sunt uluit nu de mărimea sumei, ci de micimea marelui vis al lui David”, a spus CTP.

„Eu, ca economist, consider decizia extrem de neinspirată. Mai bine își lua un apartament în centrul Capitalei și îl închiria. Obținea o sursă de venit pe termen lung. Sau investea cu alții într-o afacere. Sau investea la bursă, aici sau afară. Câștiga independență financiară, nu dependența de un bolid de lux pe care să îl conduci mereu cu teamă, să îți fie frică să îl parchezi pe stradă, pentru care să nu ai încă resurse să îl întreții pe termen lung”, a spus, la rândul lui, profesorul de economie Cristian Păun.

Subiectul i-a suscitat interesul și lui Lucian Mîndruță. „La banii ăia deja îți poți permite un avion decent! Și altfel te uiți la furnicile alea de la Comarnic, în timp ce tu ești doar la 15 minute de aeroportul din Brașov. Late edit: Nu îmi vine să cred că trebuie să specific că această postare e o ironie prietenească și nu o critică. Dar e necesar în această lume”, a scris jurnalistul pe Facebook.

Ironic a fost și mesajul lui Codin Maticiuc: „Sunt în Dubai și citesc îngrozit veștile din țară. Se pare că o legendă vie a sportului românesc și-a luat o mașină scumpă! Ce mai urmează, Doamne, ce?! Să-și ia una și Sebastian Stan și să-mi strice părerea despre el și discursul ăla frumos?!”.

Dacă am săpa în adâncurile internetului, am observa că lista celor care s-au aliniat de o parte și alta a baricadei ar fi mult mai groasă și mai stufoasă. Evident, vorbim despre un om care și-a câștigat singur banii, iar acesta ar trebui să fie un motiv suficient de întemeiat ca să ne abținem să-l criticăm sau să-l lăudăm în vreun fel. Nu este ca și cum Marcel Ciolacu, fostul și actualul premier al țării, s-a plimbat pe banii Nordis în mai multe excursii private de lux. În cazul acesta ultim, situația era clar una extrem de gravă și impunea o demisie de onoare.

În opoziție, David Popovici este un sportiv care și-a croit cariera în bună măsură din voință proprie și cu ajutorul părinților. Statul l-a ajutat prea puțin să urce pe podium, iar condițiile care i-au fost create sau puse la dispoziție sunt aproape inexistente. Desigur, campionul olimpic este un model și cumva ar trebui să se comporte ca atare, dar, mai întâi de toate, este om, fiind asaltat de dorințe, năzuințe și visuri mai mici sau mai mari.

Să nu uităm însă că, în momentul în care câștigă vreo competiție de anvergură, ne bucurăm ca și cum am fi noi în locul lui. Nu ne întrebăm însă cum a ajuns acolo, nici nu ne interesează; munca este a lui, însă gloria este a tuturor, este un bun social. Privind doar din acest context, putem înțelege mirarea lui CTP sau semnele de întrebare ridicate de Cristian Păun.

Ironiile lui Mîndruță și ale lui Maticiuc sunt mai ușor de mestecat, sunt chiar fragede. Postarea lui CTP pe această temă este și ea de înțeles, dacă ne gândim că toată viața a condus mașini marca Dacia, în condițiile în care, cu siguranță, ar fi putut achiziționa modele cu o rezonanță mai mare. Alegerea jurnalistului trebuie respectată la fel ca și cea a campionului olimpic David Popovici. Și unul, și altul, chiar în calitate de modele publice, modele create pe munca lor, nu pe spatele societății, au făcut achizițiile pe care le-au visat sau și le-au impus: unul Dacia, altul Porsche Spyder. Ambii au legitimitate. Nu contează că unul își dorește o cutie de chibrituri, iar celălalt un vapor. Singura condiționalitate care trebuie luată în calcul este cea a banilor și, mai ales, a provenienței lor. Una este să achiziționezi un Porsche Spyder cu bani furați de la contribuabili, din trafic de carne vie sau droguri, și cu totul alta din surse transparente, așa cum este cazul lui Popovici.

Libertatea de gândire și de întreprindere nu trebuie să ne supere decât dacă ne aduce atingere propriilor interese, fiind exercitată cu rea-voință sau impusă prin forță. Asta este esența societăților democratice, unde individul contează, iar aspirațiile fiecărui individ nu trebuie să se izbească de zidul societății decât dacă lezează ceilalți invidizi din societate. Dacă David Popovici era campion la contracte cu statul, iar nașul lui, prietenul lui, amanta sau mai știu eu ce altă cunoștință îi facilita accesul la licitații pe bani publici în detrimentul concurenților, atunci gestul de a achiziționa o mașină atât de scumpă ar fi fost sfidător de două ori: o dată că s-ar fi înfruptat din banii contribuabililor, iar apoi fiindcă i-ar fi umilit și mai mult. „Săracilor, eu pot! Voi nu!” Cum noi suntem în cu totul alt film, comentariile, necesare de altfel, par să urce nivelul zgomotului din jurul evenimentului, nu să ne invite la meditație.

„Sunt uluit nu de mărimea sumei, ci de micimea marelui vis al lui David”, a spus CTP în finalul textului său. Visurile sunt personale, intime, au o legătură intrinsecă cu propria ființă. Judecarea lor în context social și ridicarea sau coborârea lor este, la fel, o opțiune personală, una care ține de libertate. Poți face asta. Nu e nici o problemă majoră, dar, la fel de bine, ne putem întreba dacă nu era mai bine ca David Popovici să se călugărească, nu să-și cumpere Porsche Spyder. Era el un model mai bun, mai credibil? Oare nu rămânea același campion olimpic care ne-a adus bucurie la confruntările de la Paris sau de la Campionatul Mondial? Hai David Popovici!

Publicitate și alte recomandări video