anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 23.09.2020

Erorile medicale produc mai multe victime decât accidentele rutiere, cancerul de sân sau SIDA

GALERIE
medicale
  • medicale
- +

Siguranţa pacientului în îngrijirea sănătăţii este o problemă urgentă şi serioasă de sănătate publică la nivel mondial. Vătămarea/afectarea pacientului exercită o povară foarte mare asupra tuturor sistemelor de îngrijire de sănătăţii din întreaga lume. În fiecare an, un număr inadmisibil de pacienţi suferă leziuni sau decedează din cauza îngrijirilor medicale nesigure şi de calitate slabă. Majoritatea acestor leziuni sunt evitabile, susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Povara îngrijirii nesigure evidenţiază în mare măsură amploarea problemei. 

În lume, sunt înregistrate 134 de milioane de „evenimente adverse” care apar în fiecare an în spitale, ducând la 2,6 milioane de decese. Aproape jumătate dintre acestea ar putea fi evitate.
În România, deşi rareori sunt prezentate, la vedere, cazuri sau date statistice care să pună în evidenţă, cu onestitate, vulnerabilitatea sistemului de sănătate, lucrurile se încadrează în această stare generală. Ce li se oferă pacienţilor? Spitale vechi, fără circuite funcţionale, în care nu sunt raportate infecţii nosocomiale de teama culpabilizării dar şi pentru că managerii nu vor să-şi strice indicatorii care-i ţin în funcţii, personal medical blocat într-o rutină acoperită de protocoale şi proceduri.
 
În 2018, în urma unui sondaj CURS, gradul de mulţumire al celor intervievaţi faţă de starea spitalelor era de 18%, în timp ce politica Guvernului în domeniul Sănătăţii întrunea doar 14%. Cu miniştri ai Sănătăţii desemnaţi, în proporţie covârşitoare, exclusiv pe criterii politice. Cine îşi mai aminteşte de „Ministrul Ferrari” Ion Bazac, care a stat nouă luni la conducerea ministerului, precedat de Ion Nicolăescu şi succedat de Attila Cseke sau de „realizările” lor? Mai aproape de zilele noastre o avem pe Sorina Pintea, care a lansat în spaţiul medical, culmea ironiei, „pacientul sub acoperire”, pentru a depista, printre altele, medicii corupţi. Apoi îl avem pe Victor Costache care, în mai puţin de cinci luni de ministeriat, a reuşit să-şi umbrească o carieră prestigiosă chirurgicală cu măsuri administrative dubioase. Şi, în sfârşit, un Nelu Tătaru, deocamdată doar energic, apăsat de o pandemie pe care o gestionează aşa cum poate, uneori cu momente care stârnesc ilaritatea specialiştilor, dar căruia, cel puţin deocamdată, nu i se poate cere să revoluţioneze sistemul medical. Şi, în acest context vorbim despre siguranţa pacientului într-un sistem care s-a dovedit a fi nefuncţional. 
O iniţiativă la nivel global care vine dintr-o îngrijorare maximă pentru vieţile care se pierd dar şi pentru modul în care sunt afectaţi pacienţii, la nivel fizic dar şi emoţional, în contactul lor cu tot ceea ce înseamnă sistemul medical.
 
Siguranţa pacienţilor, o politică cheie în politicile de sănătate
 
Recunoscând povara imensă a afectării pacienţilor în îngrijirea sănătăţii, cea de-a 72-a Adunare Mondială a Sănătăţii, în mai 2019, a adoptat o rezoluţie (WHA72.6) privind „Acţiunea globală privind siguranţa pacienţilor”, care a aprobat înfiinţarea Zilei Mondiale a Siguranţei Pacienţilor, care va fi marcată în fiecare an la 17 septembrie; şi a recunoscut „siguranţa pacienţilor ca prioritate globală pentru sănătate”. Rezoluţia îndeamnă statele membre să recunoască siguranţa pacienţilor ca o prioritate cheie în politicile şi programele din sectorul sănătăţii şi solicită directorului general al OMS să sublinieze siguranţa pacienţilor ca o prioritate strategică cheie în activitatea OMS, în special în cadrul acoperirii universale a sănătăţii. 
 
Rezoluţia solicită, de asemenea, directorului general al OMS „să formuleze un plan global de acţiune pentru siguranţa pacienţilor, în consultare cu statele membre, organizaţiile regionale de integrare economică şi toate părţile interesate relevante, inclusiv în sectorul privat”. Acest plan se va baza pe principiile directoare ale echităţii, durabilităţii şi responsabilităţii. Planul de acţiune propus va căuta inspiraţie şi coerenţă cu planurile de acţiune globale existente elaborate de OMS şi alte agenţii globale de sănătate şi dezvoltare. Răspunzând mişcării globale fără precedent privind siguranţa pacienţilor, nevoia de acţiuni foarte urgente şi concertate în acest domeniu şi alinierea la obiectivele de dezvoltare durabilă, directorul general al OMS a lansat iniţiativa emblematică a OMS: „O decadă a siguranţei paci­enţilor 2020-2030”, în februarie 2020.
 
De ce portocaliu?
 
Culoarea portocaliu a fost aleasă de OMS ca urmare a situării acesteia între roşu şi galben. Practic, s-a făcut o analogie cu codul culorilor din unităţile de primiri urgenţe: roşu reprezintă urgenţa vitală, în care trebuie să se intervină imediat, altfel poate surveni decesul, iar galbenul reprezintă urgenţa critică, care oferă personalului medical o perioadă de 15 minute în care să poată interveni. Prin alegerea, simbolic, a culorii portocaliu s-a dorit să se atragă atenţia asupra unui fenomen care există, să se vorbească deschis despre problemele, deloc de neglijat, privind siguranţa pacientului şi să se intervină rapid, pentru a nu îl transforma într-o urgenţă majoră.
 
Un pacient din zece suferă un „accident” în cursul îngrijirilor medicale
 
În ultimele decade, avansul cunostinţelor stiinţifice şi al tehnologiei au dus la dezvoltarea unor sisteme de sănătate complexe, ce au permis depistarea şi tratarea cu succes a afecţiunilor a milioane de persoane. Din păcate, odată cu efectele pozitive, complexitatea organizării şi funcţionării sistemelor de sănătate, aduce şi riscuri crescute pentru siguranţa pacienţilor, prin apariţia evenimentelor adverse. Acestea pot produce vătămarea fizică şi psihică sau chiar moartea paci­en­ţilor. Se consideră ca aproximativ unul din 10 pacienţi suferă un asemenea accident în cursul îngrijirilor. Personalul medical implicat este de asemenea afectat, suferind consecinţe morale, administrative şi juridice. De aceea, toate ţările sunt solicitate să facă eforturi majore pentru siguranţa pacienţilor. Studiile au arătat că majoritatea evenimentelor ad­verse sunt evitabile şi pentru aceasta este necesară dezvoltarea şi aplicarea unor instrumente specifice de prevenire a erorilor şi reducere a afectării pacien­ţilor. De aceea, se doreşte ca siguranţa pacientului să se dezvolte ca o disciplină, bazată pe cunoştinte şi expertiză specifică.
 
Comisia Europeană defineşte siguranţa pacienţilor ca lipsa vătămării sau a potenţialului de vătămare a pacientului, în relaţia cu sistemul de sanatate
Afectarea neintenţionată şi nedorită a sănătăţii, rănirea, îmbolnăvirea, dizabilitatea temporară sau permanentă sau chiar moartea pacientului, determinate de performanţa slabă sau chiar lipsa îngrijirilor medicale, sunt denumite de OMS evenimente adverse.
 
Dată fiind complexitatea cauzelor generatoare de erori, multitudinea categoriilor de clinicieni, specialişti, administratori, decidenţi implicaţi in posibila generare a erorilor, interesul pentru studierea, înţelegerea şi corectarea fenomenului şi îmbunătăţirea siguranţei pacien­ţilor este foarte mare. În plus, noile strategii de realizare a unor servicii medicale sigure se bazează şi pe conştientizarea şi implicarea pacienţilor în abordarea in­tegrată a problemei, a planurilor de schimbare organizaţională a serviciilor de sănătate
 
România ascunde sub preş infecţiile nosocomiale
 
În România, un sondaj din 2018 arată că, medicii se bucură de încrederea a 58% dintre cei intervievaţi, în timp ce sistemul de sănătate întruneşte satisfacţia a 30% din cetăţeni. Starea spitalelor mulţumeşte doar 18%, în timp ce politica Guvernului în domeniul Sănătăţii este apreciată doar de 14%. 
Colegiul Medicilor din România a menţionat faptul că din totalul celor 58.000 de medici din România, doar 300 sunt condamnaţi definitiv de in­stanţe pentru fapte de corupţie şi că a­cest lucru nu face „decât să întărească afirmaţia pe care o facem şi noi că, nu corupţia medicului este cea care caracterizează sistemul de sănătate din Româ­nia. Caracteristica sistemului de sănătate este valoarea profesională şi umană a angajaţilor din sistem”, spune sursa citată.
De asemenea, la nivelul anului 2019, media raportării infecţiilor nosocomiale în România, a fost de patru ori mai mică decât în Europa, potrivit informaţiilor Autorităţii Naţionale de Management al Calitaţii în Sănătate (ANMCS).
 
Media naţională a raportării infecţii­lor nosocomiale a fost de 0,84%, în timp ce media raportărilor în Uniunea Europeană depăşea 4%. Potrivit ANMCS, cea mai mare raportare din Ro­mânia s-a înregistrat în regiunea Centru, adică 1,51%, iar cea mai mică în regiunea Sud-Vest, adică 0,32%. Expli­ca­ţia constă în faptul că atâta vreme cât se vor pune sancţiuni pentru că au fost raportate, pentru că au fost depistate şi raportate infecţii, unităţile sanitare se vor păzi de a raporta, chiar dacă vor lua mă­suri în interiorul lor. Măsuri care, nefiind transparente, sigur că vor avea şi o eficacitate redusă. Practic, lipsa de cultură a calităţii şi siguranţei pacientului este principala problemă cu care se confruntă spitalele din România.
 
Erorile medicale produc mai multe victime decât accidentele rutiere, cancerul de sân sau SIDA
 
Cele mai multe dintre studiile disponible în prezent se adresează spitalelor, dar erorile pot apare în orice tip de serviciu medical. Pe lânga erorile medicale înregistrate în spitale, se adaugă cele din serviciile ambulatorii, asistenţa primară, servicii comunitare, farmacii etc, astfel încât cifrele alarmante referitoare la afectarea pacienţilor în spitale, reprezintă numai o mică parte din posibilele accidente adverse, cu consecinţele lor dramatice asupra pacienţilor, cadrelor medicale, costurilor din sistem. Categoriile de erori pot fi însă diferite, astfel încât în asistenţa primară şi ambulatorie, cele mai frecvente erori pot fi cele de diagnostic şi medicaţie, mai puţin cele care ţin de tratament, intervenţii, echipamente medicale. Totuşi, ţinând cont de numărul uriaş de consultaţii şi prescripţii în aceste servicii şi numărul de erori şi pacienţi afectaţi este probabil foarte mare.
 
Această eră a preocupării pentru siguranţa pacienţilor a fost deschisă în anii ’90, când unele studii în SUA au arătat că erorile medicale apar mult mai frecvent decât se estima. In anul 1999, prin studiul „To err is human-building a safer health system”, elaborat de către Institutul de Medicina din SUA (IOM), a fost revelat specialiştilor şi publicului larg un fenomen dramatic, bănuit, dar nedezvăluit, discutat uneori de clinicieni în spatele uşilor închise: erorile medicale au o frecvenţă uriaşă şi produc mai multe victime decât accidentele rutiere, cancerul de sân sau SIDA.
 
Personalul medical are, de asemenea de suferit, ca urmare a răspunderii penale, pierderii încrederii pacienţilor, dar şi a sentimentelor de vină, culpabilitate şi frustrare, cauzate de lipsa capacităţii de a oferi serviciile medicale necesare şi bune pentru pacienţi. La nivelul societăţii se înregistrează alte pierderi, în termeni de productivitate, absenţa de la şcoală, scăderea nivelului stării de sănătate a populaţiei. Autorii studiului consideră că este inacceptabil ca pacienţii să sufere ca urmare a interactiunii cu sistemul sanitar, care este destinat a oferi vindecare şi sănătate. Ca atare, este propusă o strategie complexă, de intervenţii la toate nivelurile – guvern, furnizori de servicii, industria de tehnică medicală şi medicamente, profesionişti din sănătate, pacienţi - pentru a reducere erorile prevenibile.
 
„În primul rând, să nu faci rău”
 
În anul 2004 OMS a lansat programul „World Alliance for Patient Safety”, care solicita tuturor ţărilor să acorde cea mai mare atenţie problematicii siguranţei pacientilor şi aduce exemple privind cele mai bune practici pentru siguranţa pacienţilor.
În anul 2005 Consilul Europei adopta „Declaraţia pentru siguranţa pacientului” în care se recunoaşte ca obiectiv cheie creşterea calităţii îngrijirilor medicale şi a siguranţei pacientului, iar în 2009, adoptă „Recomandarea Consiliu­lui privind siguranţa pacienţilor, inclusiv prevenirea şi controlul infecţiilor asociate”. În cele mai multe ţări europene s-au derulat numeroase programe de cercetare pentru a determina nivelul de apariţie a evenimentelor adverse, precum şi tipurile acestora..
 
Ziua Mondială a Siguranţei Pacienţilor se bazează pe o serie de reuniuni la nivel mondial privind siguranţa pacienţilor, pionierată în 2016 la Londra. S-a dorit ca înfiinţarea unei Zile mondiale anuale a siguranţei pacienţilor să ofere o oportunitate furnizorilor, solicitanţilor şi managerilor de servicii de îngrijire a sănătăţii de a se alătura unei platforme şi de a-şi exprima solidaritatea şi compasiunea pentru a face asistenţa medicală mai sigură. Originea zilei se bazează ferm pe principiul fundamental al medicinei: „În primul rând, să nu faci rău”.
Principiile fundamentale care stau la baza siguranţei pacientului sunt prevenirea sau scăderea potenţialului de apariţie a erorilor, dar şi ameliorarea consecinţelor evenimentelor adverse. 
 
Siguranţa se obţine din interacţiunea componentelor sistemului, fiind mult mai mult decât identificarea erorilor prevenibile sau absenţa evenimentelor adverse. Este procesul de identificare, analiză şi management al riscurilor pentru pacient şi al incidentelor, pentru a face îngrijirile mai sigure şi a minimiza riscul pentru pacienţi. Practic, mecanismele cele mai importante de intervenţie sunt dezvoltarea unei culturi a siguranţei şi investigarea şi analizarea evenimentelor adverse şi a sub-evenimentelor pentru învăţare şi corectare.
 
Modelul românesc
 
Cunoaşterea fenomenului - prin măsurarea siguranţei pacienţilor
A. Indicatorii de siguranţă a pacientului
B. Analiza retrospectivă a dosarelor medicale
C. Raportarea voluntară sau obligatorie
D. Utilizarea datelor din reclamaţii
 
Modelul american
 
În SUA, după publicarea Raportului „To Err is human” (A greşi e omeneşte), au fost puse în aplicare, la nivel naţional măsuri ce includ:
l responsabilizarea unei organizaţii la nivel naţional - Agency for Healthcare Research and Quality - care asigură leadership, cercetare ştiinţifică, instrumente pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre siguranţa pacienţilor, informaţii şi suport tehnic pentru furnizorii de servicii de sănătate etc;
l monitorizarea identificării erorilor şi utilizarea acestor experienţe pentru învăţare, prin dezvoltarea unui sistem de raportare naţional, încurajând organizaţiile şi personalul din sănătate să raporteze voluntar erorile;
l îmbunătăţirea standardelor de performanţă privind siguranţa la nivelul unităţilor sanitare, profesionştilor, finanţatorilor de servicii;
l dezvoltarea sistemelor de siguranţă în cadrul spitalelor si unităţilor medicale (cultura siguranţei, implicarea pacienţilor etc)
 
Modelul Marea Britanie
 
Agenţia Naţională de Siguranţă a Pacienţilor din Marea Britanie a dezvoltat un cadru care descrie principalele măsuri pe care ar trebui să le adopte organizaţiile de sănătate din Marea Britanie pentru a-şi îmbunătăţi siguranţa („Seven steps to patient safety”).
Pasul 1: dezvoltarea unei culturi a siguranţei
Pasul 2: conducerea şi sprijinirea personalului
Pasul 3: integrarea activităţii de management al riscului
Pasul 4: promovarea raportării
Pasul 5: implicarea şi comunicarea cu pacienţii şi publicul
Pasul 6: învăţarea şi împărtăşirea lecţiilor de siguranţă
Pasul 7: implementarea soluţiilor pentru prevenirea vătămărilor
 
15 ani fără schimbări majore privind siguranţa pacientului
 
Peisajul global al asistenţei medicale se schimbă odată cu sistemele de sănătate care operează în medii din ce în ce mai complexe. În timp ce noile tratamente, tehnologii şi modele de îngrijire pot avea potenţial terapeutic, ele pot reprezenta, de asemenea, noi ameninţări pentru siguranţa îngrijirii. Siguranţa pacienţilor este un principiu fundamental al îngrijirii sănătăţii şi este acum recunoscută ca o provocare de sănătate publică globală în creştere. Eforturile globale de reducere a poverii afectării pacienţilor nu au realizat schimbări substanţiale în ultimii 15 ani, în ciuda muncii de pionierat în unele structuri de îngrijire a sănătăţii, menţionează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
 
Siguranţa pacientului reprezintă absenţa unui prejudiciu care poate fi prevenit pentru un pacient în timpul procesului de îngrijire, inclusiv reducerea riscului de daune inutile asociate asistenţei medicale la un nivel minim acceptabil. Un minim acceptabil se referă la noţiunile colective de cunoştinţe actuale, resurse disponibile şi contextul în care este oferită îngrijirea, în raport cu riscul de netratare sau alt tratament.
Fiecare punct al procesului de acordare a îngrijirii conţine un anumit grad de nesiguranţă inerentă. „Sunt necesare politici clare, capacitate de conducere organizaţională, date care să conducă la îmbunătăţirea siguranţei, profesionişti calificaţi în domeniul sănătăţii şi implicarea efectivă a pacienţilor şi familiilor în procesul de îngrijire, pentru a asigura îmbunătăţiri durabile şi semnificative ale siguranţei asistenţei medicale”, menţionează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
 
4 din 10 pacienţi sunt afectaţi în îngrijirea primară şi ambulatorie
 
Vătămarea pacientului datorată evenimentelor adverse este probabil să fie printre cele mai importante 10 cauze de deces şi dizabilitate la nivel mondial.
Majoritatea acestor decese şi leziuni sunt evitabile.
S-a constatat că 4 din 10 pacienţi sunt afectaţi în îngrijirea primară şi ambulatorie.
Se raportează frecvent că aproximativ 1 din 10 pacienţi spitalizaţi sunt afectaţi, cel puţin 50% fiind prevenibili. (Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii)
 
42 miliarde $, estimarea costurilor erorilor de medicaţie
 
Practicile de medicaţie nesigure şi erorile de medicaţie sunt o cauză principală de afectare care poate fi evitată în sistemele de sănătate din întreaga lume, SUSŢINE Organizaţia Mondială a Sănătăţii. La nivel global, costul asociat cu erorile de medicamente a fost estimat la 42 miliarde USD anual. Erorile pot apărea în diferite etape ale procesului de utilizare a medicamentelor. Erorile de medicaţie apar atunci când sistemele de medicaţie slabe şi /sau factori umani, cum ar fi oboseala, condiţiile de mediu precare sau lipsa personalului afectează practicile de prescriere, transcriere, eliberare, administrare şi monitorizare, care pot avea ca rezultat vătămări grave, dizabilităţi şi chiar deces. Au fost deja dezvoltate mai multe intervenţii pentru a aborda frecvenţa şi impactul erorilor de medicaţie, dar punerea lor în aplicare este variată. Este necesară o mobilizare largă a părţilor interesate în acţiuni susţinute. Ca răspuns la aceasta, OMS a identificat Medicamentul fără risc ca temă pentru cea de-a treia provocare globală de siguranţă a pacienţilor. 
Medication Without Harm urmăreşte să reducă daunele grave evitabile legate de medicamente cu 50%, la nivel global în următorii 5 ani. Acesta a fost lansat în mod oficial la cel de-al doilea Summit Ministerial Global privind Siguranţa Pacienţilor din Bonn, Germania, la 29 martie 2017. 
Provocarea este coordonată de unitatea OMS pentru siguranţa pacienţilor şi gestionarea riscurilor, a departamentului de furnizare şi siguranţă a serviciilor, în colaborare cu departamentul OMS de medicamente esenţiale şi produse de sănătate.
 
Personal medical în siguranţă, pacienţi în siguranţă!
 
Acesta este sloganul din 2020 ales de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru a marca pe 17 septembrie Ziua Mondială a Siguranţei Pacientului.
Tema a fost stabilită de OMS după ce “pandemia de SARS-CoV-2 a dezvăluit provocările şi riscurile uriaşe cu care se confruntă personalul medical, de la infecţii asociate asistenţei medicale, la stigmat, boli şi chiar deces. Mai mult, lucrul în medii stresante face ca lucrătorii din sănătate să fie mai predispuşi la erori care pot duce la afectarea pacientului. Prin urmare, Ziua Mondială a Siguranţei Pacienţilor 2020 are ca temă: „Siguranţa lucrătorilor din sănătate: o prioritate pentru siguranţa pacientului”, se arată pe pagina dedicată evenimentului. Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) declară săptămâna 14-18 septembrie 2020 ca fiind “Săptămâna Siguranţei Pacientului în România”.
 
Iniţiativa ANMCS vine în continuarea campaniei de anul trecut dedicate siguranţei pacientului, după ce în cadrul celei de-a 72-a Adunări Generale a OMS, s-a stabilit ca, începând din 2019, ziua de 17 septembrie să fie declarată Ziua Mondială a Siguranţei Pacientului.
 
ANMCS propune ca în toată această săptămână, atât personalul medical, pacienţii, aparţinătorii, cât şi orice persoană care apreciază munca depusă de personalul medical, mai ales în această perioadă, să poarte un obiect vestimentar sau accesoriu de culoare portocalie (cravată, panglică, eşarfă, broşă, banderolă) prin care să marcheze Ziua Mondială a Siguranţei Pacientului. Portocaliu este culoarea desemnată de OMS ca simbol al acestui eveniment.
De asemenea, ANMCS propune ca în data de 17 septembrie la ora 12, timp de un minut, oricine doreşte să se alăture campaniei să se oprească şi să aplaude în semn de apreciere şi mulţumire pentru personalul medical.
 
Tot pentru continuarea manifestărilor organizate anul trecut, invităm autorităţile ca în seara de 17 septembrie să ilumineze în portocaliu o clădire sau un monument simbol al localităţii.
 
„Vorbeşte deschis despre siguranţa cadrelor medicale” este îndemnul OMS din acest an.
 
Analiză apărută în Ghidul de Sănătate Ziarul de Iași
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cifre, voturi şi coaliţii (III)

Lucian DÎRDALA

Cifre, voturi şi coaliţii (III)

Fără a uita că duminică votăm în alegeri locale, că răspunsul la întrebarea unui operator este altceva decât votul şi că scorurile din sondaje nu „călătoresc” de la un scrutin la altul, ar fi realist să observăm, totuşi, că PNL nu are motive majore de insatisfacţie.

Filmuletul zilei

opinii

Perfectul diplomat

Florin CÎNTIC

Perfectul diplomat

A plecat dintre noi, săptămâna trecută, unul dintre cei mai eleganţi şi influenţi, la nivel internaţional, oameni pe care i-a avut vreodată Federaţia Română de Fotbal: Mircea Pascu.

O istorie de plâns în batiste

Radu PĂRPĂUȚĂ

O istorie de plâns în batiste

Cuvinte mici, dificultăţi mari

Ioan MILICĂ

Cuvinte mici, dificultăţi mari

Printre românii trecuţi prin învăţătură ca Trăsnea prin şcoală, am auzit, în repetate rânduri, spusa că gramatica e „chestia aia” pe care trebuie să o înveţi cândva, când eşti mic, şi pe care o uiţi atunci când te faci mare. N-ai, dom’le, ce face cu ea! E aridă şi inutilă!

pulspulspuls

Cum a fost făcut “muci” Maricel Popa chiar de şeful lui?

Cum a fost făcut “muci” Maricel Popa chiar de şeful lui?

Noi înţelegem că emisiunile astea electorale sunt puse mai pe seară la teveuri, ca să aibă lumea răgaz să se uite la ele mai pe îndelete, dar nu le mai duceţi, bă nene, mult după ora 20, că iote ce se întâmplă cu ăştia ce au faimă să nu le prea ducă la ureche!

Caricatura zilei

Șoric

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.