Eschive
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Eschive

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

„A venit nenorocita asta de pandemie, şcoala a trecut on-line, iar eu nu m-am mai putut eschiva. Am fentat o vreme sistemul cu lozinca defecţiunilor tehnice, dar nu mi-a mers mult. Studenţii au început să mă caute insistent şi am fost nevoit să-mi închid toate canalele de comunicare. Am dispărut pur şi simplu. Ca atare, a apărut deunăzi zvonul că profesorul Şmen ar fi decedat. Am alergat îngrozit la decanat, la rectorat, la serviciile de personal, pentru a le semnala că informaţia era aberantă. Sunt viu, pentru numele lui Dumnezeu!

M-a sunat recent un coleg de generaţie, Selfian Şmen, pe care l-am cunoscut, cu decenii în urmă, prin redacţiile revistelor studenţeşti ale epocii ceauşiste. Ştiam că devenise un cunoscut universitar (era profesor cu faimă la o secţie liliputană din cadrul Arheologiei - Culturi preistorice), dar, ca să fiu sincer, nu-l mai văzusem vreodată de atunci. Nu mai ştiam cum arată. Mi-a spus, cu voce deprimată, că ar vrea să-l vizitez zece minute. Am mers a doua zi în locul unde mi-a explicat că are biroul. Am descoperit un bărbat de vârstă mijlocie, cu o expresie abătută (sesizabilă în pofida măştii de protecţie de pe faţă), care nu-mi transmitea nici cea mai vagă undă de familiaritate. Cu siguranţă, pe stradă, în ciuda renumelui său, chiar fără mască fiind, nu l-aş fi recunoscut. M-a primit amical. Părea să-şi fi amintit bine de mine. „Am nevoie de ajutorul tău, Codrine”, a început el direct. „Mai întâi însă, trebuie să-ţi mărturisesc nişte lucruri pe care, sigur, le vei considera stranii...” Bizareria introductivă a discursului m-a aruncat într-o tăcere înfiorată. „Sunt, de când mă ştiu, o natură apatică”, a declarat Selfian Şmen. „Reţii probabil că veneam, în studenţie, la şedinţele editoriale ale revistelor Universităţii, dar am convingerea că nu ai putea menţiona şi vreun articol scris de mine în acea perioadă. Este firesc, întrucât nu am publicat nimic. Participam la întâlniri doar de gura lui taică-meu care mă înnebunea cu imboldul să fiu mai implicat în viaţa socială. Zicea că leşin de lene şi avea perfectă dreptate. Mă născusem însă sub stele norocoase. Luam zece la examene fără să învăţ deloc. Fiind la o secţie mică, profii se bucurau că lucrau cu câţiva studenţi şi ne tratau cu mare delicateţe. Aerul somnambulic mă distingea în interiorul grupuscului, creând, bănuiesc, impresia presupusei mele înclinaţii către studiu, pentru că ajunsesem favoritul tuturor. M-am trezit şef de promoţie şi tânăr asistent la Culturi preistorice înainte să apuc să trag şi eu măcar un căscat mai de Doamne-ajută!”

Şmen a dat din mână a lehamite. „Mi-au dat până şi acest birouaş. M-au promovat accelerat. Mi-au creionat o aură de savant, fără a sesiza că dosarele mele profesionale conţineau date ştiinţifice aproximative ori chiar false. Puneam cap la cap munca altora şi trânteam «dovezi» ale activităţii mele intense, didactice şi de cercetare. Nimeni, culmea, nu m-a suspectat de impostură. «Mitul giganticului profesor Şmen» a luat amploare.Se vorbea pretutindeni, cu veneraţie, despre mine, amănunt de care nu eşti, desigur, străin. Am refuzat angajamentele administrative, cu toate că mi s-au sugerat o mulţime. La popularitatea dobândită atât de iute, aş fi fost pesemne ales rector în doi timpi şi trei mişcări. Nu puteam risca totuşi. Lenea se cerea protejată. Am pretins că aş fi absorbit în proiecte dezumanizante de cercetare. Am învăţat şi eschiva dublei solicitări. Chemat la un eveniment, mă pretindeam participant la un altul concomitent, de unde absentam din pricina suprapunerii sale cu cel dintâi. Am ocolit şedinţele, ceremoniile şi simpozioanele la care eram, invariabil, invitat de onoare. Discreţia fantomatică îmi conferea autoritate completă. Un geniu de talia mea era, iată, imposibil de «prins» în activităţile multitudinii. Triumful mi-a inoculat idei din ce în ce mai năstruşnice. Am înţeles că devenea lipsit de sens să mai fiu prezent fizic la şcoală. Îmi trimiteam aşadar materialele de lucru pentru studenţi - toate compilate, la fel ca şi propria-mi cercetare -, la primul curs din semestru, prin nevastă-mea şi, tot prin intermediul ei, colectam lucrările de evaluare în final (pe care le notam, necitite, cu zece). Mi-am lăsat haine în birou pentru a părea absent temporar şi mi-am înregistrat glasul, pe telefoanele închise, cu explicaţii elaborate în privinţa indisponibilităţi imele, datorate unor solicitări profesionale urgente. Ce mai, am trăit într-un sabatic toropitor, într-o vacanţă paradisiacă... Dar, dragul meu, totul se plăteşte! A venit nenorocita asta de pandemie, şcoala a trecut on-line, iar eu nu m-am mai putut eschiva. Am fentat o vreme sistemul cu lozinca defecţiunilor tehnice, dar nu mi-a mers mult. Studenţii au început să mă caute insistent şi am fost nevoit să-mi închid toate canalele de comunicare. Am dispărut pur şi simplu. Ca atare, a apărut deunăzi zvonul că profesorul Şmen ar fi decedat. Am alergat îngrozit la decanat, la rectorat, la serviciile de personal, pentru a le semnala că informaţia era aberantă. Sunt viu, pentru numele lui Dumnezeu!” a strigat Selfian disperat.

„Nu m-a crezut nimeni! Nici măcar nu m-au recunoscut, deşi mi-am dat jos masca! M-au acuzat de substituţie de persoană, iar acum am nevoie de martori care să afirme că eu sunt cel care sunt! Spune-mi că mă recunoşti, a urlat profesorul, smulgându-şi masca de pe faţă! Eu sunt, colegul tău, Selfian!” L-am privit cu atenţie maximă, apoi am ridicat neputincios din umeri. Habar n-aveam cine era tipul.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

Cosmin PAȘCA

Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

Rămâne de văzut dacă demiterea lui Voiculescu, întâmplător chiar după anunţata depolitizare a CAS-urilor, va aduce o binemeritată linişte în societate (că în „sistem” cu siguranţă va aduce). În toate cazurile, patima cu care opinia publică s-a raportat la mandatul lui VV, tangentă cu metafizica, ar merita nişte studii sociologice sănătoase.

Filmuletul zilei

opinii

K1 didactic

Codrin Liviu CUȚITARU

K1 didactic

„Ai căpătat contuziile la un meci!” „Oh, nu!” a răspuns Noe. „Nu sunt în faza meciurilor. Învăţ. Aveam însă de predat, la anul I B, portretul lui Ştefan cel Mare, făcut de Grigore Ureche. Am vrut să-i dau culoare marţială, chiar dacă nu lupt încă în ring. Am cerut un voluntar pentru rolul domnitorului. Am precizat că eu voi fi un boier inocent. S-a oferit Mişa Ovinuţ, băietanul creţ din Vaslui. M-a rupt, frate, nu altceva! A interpretat, cred, sintagma degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat extrem de literal.”

Datoria publică în contextul crizelor

Alin ANDRIEȘ

Datoria publică în contextul crizelor

Datoria publică a crescut considerabil în ultimele decenii în majoritatea economiilor şi această tendinţă a fost amplificată de actuala criză de sănătate.

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

George ŢURCĂNAŞU

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

Politicienii Bucureştiului ar trebui să ţină seama de faptul că în faţa lor se află acum o mulţime pentru care discursul reţinut şi pedant nu mai e o opţiune! Aceiaşi politicieni ai centrului ar mai trebui să ţină seama şi de faptul că viteza cu care se propagă ideile regionaliste şi se revizuiesc convingerile personale ale trăitorilor din regiune noastră accelerează. Cu alte cuvinte, dragi politicieni de la centru, regionalismul în Moldova nu (mai) e o fandoseală, aşa cum mulţi dintre voi aţi sperat să fie. Culmea e că şi voi aţi pus umărul la această accelerare, prin preluarea ideilor vehiculate de unii membri ai MDM, IpA8 sau MVA în campaniile electorale mai recente.

pulspulspuls

Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

Pentru că, iată, de vreo două zile încoace tot auzim cum se fac şi se desfac scenarii care mai de care despre ce se va întâmpla la vârful filialei liberale de la Iaşi în perioada următoare, am zis că e cazul să vă spunem şi noi ce-am auzit pe ici pe colo. 

Caricatura zilei

Mutare

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.