Aceasta include bacterii, virusuri și fungi care trăiesc în simbioză cu organismul-gazdă, relația fiind atât de importantă încât, de cele mai multe ori, aceste organisme n-ar putea trăi fără ajutorul florei intestinale.

Flora intestinală din colonul uman conţine aproximativ 100 trilioane de microorganisme, dintre care mai mult de jumătate sunt bacterii. Sunt aproximativ 500 specii de bacterii în cadrul florei intestinale.

Greutatea microflorei care vieţuieşte în intestinele noastre este de circa 3-4 kg.

Formarea microbiomului intestinal începe încă din momentul naşterii, când nou-născutul este expus la microorganismele mamei, diferite în funcție de tipul de naştere şi la cele din mediul înconjurător.

Odată cu înaintarea în vârstă, diversitatea și compoziția microbiomului intestinal se stabilizează, dar poate suferi fluctuații semnificative în situații de stres sau boală, iar aceste fluctuații pot induce la rândul lor diferite afecțiuni.

Flora intestinală are multiple funcţii vitale pentru sănătatea noastră.

Printre acestea se numără:

– digestia alimentelor: alimentele nedigerate din intestinul subţire sunt fermentate de microbiota intestinală din colon, facilitând absorbţia nutrienţilor;

– bacteriile furnizează enzime necesare pentru sintetizarea unor vitamine esenţiale, precum B1, B9, B12 și K;

– susţinerea sistemului imunitar (între 60 și 80% din celulele noastre imunitare sunt conținute în intestine, iar microbii benefici concurează cu cei dăunători pentru nutrienți şi spațiu, prevenind colonizarea excesivă a acestora.);

– efect de barieră: prevenirea invaziei microorganismelor  potenţial periculoase pentru sănătatea umană; prin aceasta au și efecte antiinflamatorii, prevenind inflamaţiile cronice care pot sta la baza unor boli autoimune sau chiar a cancerului;

– stimularea mișcărilor musculaturii intestinale pentru asigurarea tranzitului şi reducerea simptomelor  neplăcute de disconfort și balonare.

Există numeroși factori ce pot perturba echilibrul florei intestinale cum ar fi dieta (consumul excesiv de zahăr şi grăsimi saturate, alimente procesate, consumel redus de fibre vegetale), substanțele chimice( alcoolul, tutunul, poluanții din mediu), administrarea de antibiotice.

Stresul psihologic şi fizic poate influenţa microbiota intestinală prin modificarea motilității intestinale și a secrețiilor digestive ceea ce  poate favoriza apariția inflamației cronice.

Deşi microbiomul se poate recupera după o expunere pe termen scurt, expunerea prelungită la aceste substanțe poate reduce semnificativ diversitatea bacteriană.

Modificările microbiotei colonului atât cantitativ, cât şi calitativ ale activității sale metabolice şi ale distribuţiei acesteia se numeşte disbioză intestinală și va necesita măsuri speciale pentru restabilirea echilibrului acesteia:

• Consumul regulat de alimente bogate în fibre;
• Includerea în dietă a alimentelor fermentate, cum ar fi iaurtul, kefirul sau varza murată;
• Limitarea consumului de zahăr și grăsimi saturate;
• Evitarea utilizării inutile a antibioticelor;
• Hidratarea corespunzătoare;
• Gestionarea stresului cronic;
• Exercițiile fizice regulate, sunt doar câteva recomandări pentru menținerea unei flore intestinale sănătoase.

Dr. Gabriela CANSCHI

Medic primar chirurgie generală

Spitalul Clinic CF Iaşi       

Publicitate și alte recomandări video