Afecţiunile respiratorii la călători determină risc de hipoxie (nota redacţiei - oxigen indsuficient în organism) care se manifestă ca dispnee – senzaţia puternică de lipsă de aer. ”Astfel de probleme pot apărea la toţi cei cu afecţiuni pulmonare precum bronşită, bronşiectaziile, emfizemul, HTP (Hipertensiune pulmonară), fibroză chistică, pleurezie, pneumotorax. Cei cu afecţiuni neuromulsculare nu se pot adapta travaliului respirator compensator din timpul zborului. BPOC-ul poate decompensa, la fel şi HTP. Pentru astfel de pacienţi ar trebui să  asigure o sursă de oxigen suplimentar. Uneori poate să apară pneumotorax – situaţie cu pontetţial fatal şi necesită intervenţie de urgenţă. Din aceste motive pentru cei care suferă de astfel de afeţiuni respiratorii cronice,  călătoriile cu avionul nu sunt recomandate”, a explicat prof. dr. Traian Mihăescu, Spitalul Clinic de Pneumologie Iaşi. De asemenea.

Astmul bronşic

Astmul bronşic este o afecţiune din ce în ce mai frecventă în rândul populaţiei, fiind, de altfel, cea mai comună afecţiune în rândul călătorilor. Diagnosticul de astm bronşic nu interyice călătoria cu avionul decâ în anumite situaţii: pacienţii cu astm bronşic trebuie să evite călătoriile cu avionul în cazul instabilităţii bolii sau a unei internări recente în spital. De asemenea, ste indicat ca cei care suferă de astm bronşic să aibă la ei medicaţia lor de bază plus medicaţie de urgenţă. Nu mai vorbim şi de un consult pneumologic în prealabil care să ateste siguranţa călătoriei”, a mai subliniat prof. dr. Traian Mihăescu.

Afecţiuni din sfera ORL: rinitele pot fi acutizate de aerul uscat!

Variaţiile mari de presiune reprezintă unul din factorii importanţi ce apar în timpul zborului (resimţit de majoritatea dintre noi prin înfundarea urechilor, uşoară cefalee sau greaţă – rău de mişcare) şi aceastea pot genera barotrauma. „Specialiştii în acest domeniu atenţionează că cei mai sensibili la aceste modificări de presiune (chiar dacă este presurizată cabina avionului) sunt pacienţii cu afecţiuni ORL – sinuzite acute sau cronice, otite medii etc. Acest lucru este valabil şi pentru pacienţi care fac turism medical – mai ales în clinici stomato. De asemenea, rinitele pot fi acutizate de aerul uscat generat de sistemele de ventilaţie şi presiune din avion. Adică pacienţii pot experimenta obstrucţie nazală, iritaţie a mucoasei rinofaringiene, uscăciunea gurii – poate apărea tusea seacă iritativa, dar uneori decongestionantele nazale (Bixtonim, Olynth HA etc) administrate anterior călătoriei pot fi de real ajutor”, adaugă prof. dr. Traian Mihăescu.

Sarcină

Sarcina în general nu pune probleme. Trebuie de evitat zborul cu avionul în cazul pacientelor cu sarcina pierdută în antecedente sau care au pre-eclampsie, anemie ori frică de zbor. În ultimul trimestru de sarcina nu este recomandată călătoria cu avionul datorită riscului mare de declanşare a travaliului la care contribuie spaţiile înguste, aglomeraţia, centurile purtate obligatoriu mai ales la decolare şi aterizare.

Afecţiuni cardiovasculare şi neurologice

Afecţiunile cardiovasculare dacă sunt stabile şi documentate nu pun probleme la călătorie. Asta înseamnă ca pacientul să urmeze corect şi constant tratamentul, starea cestuia trebuind să fie una stabilă. Totuşi, trebuie precizat că stopul cardio-respirator deşi rar ca eveniment apărut în cursul zborurilor, este fatal în 86% din cazuri. „Sindromul acut coronarian (infarct) are ca simptomatologie durere toracică, dispnee (lipsă de aer), transpiraţii profuze, greaţă şi eventual vărsături. Şi aici intervenţia este limitată. Se poate administra aspirină (atenţie la hemoragii active/alergii cunoscute) sau nitroglicerină care este de obicei prezentă în trusa de prim ajutor disponibilă în aeronavă. De asemenea, accidentul vascular cerebral trebuie luat în considerare la pacienţii cu manifestări neurologice recente. Atenţie să nu fie vorba totuşi despre o hipoglicemie care poate mima un AVC. Unele truse de prim ajutor au un glucometru, dar există şi probabilitatea ca un pacient să aibă aşa ceva asupra lui”, adaugă prof. dr. Traian Mihăescu. Zborul cu avionul poate să decompenseze şi afecţiuni neurologice precum epilepsia. Crizele tonico-clonice pot fi determinate de scăderea presiunii oxigenului şi de variaţiile circadiene determinate de schimbarea fusului orar. Turbulenţele frecvente în timpul zborului pot determina apariţia de traumă. Loviturile, chiar şi superficiale trebuie tratate. Aplicarea de comprese reci locale şi analgezicele fac parte din protocol. Cele mai frecvente traume care apar sunt plăgi superficiale prin lovirea capului, luxaţii şi fracturi.

Situaţii şi afecţiuni în care călătoriile cu avionul nu sunt recomandate

• Nou născuţi cu mai puţin de 48 de ore (mai multe săptămâni pentru prematuri!)
• Femei gravide din săptămâna 36 (săptămâna 32 pentru multipare)
• Cei care suferă de:
  • Pneumotorax nerezolvat
  • Angina pectorală  sau dureri toracice de tip anginos
  • Orice boală infecţioasă activă
  • Boala de decompresie după scufundări
  • Creşterea presiunii intracraniene
  • Infecţia sinusurilor
  • Atac cardiac recent
  • Accident vascular cerebral recent
  • Intervenţie chirurgicală recentă (mai ales cea care lasă aer captiv în corp – trauma abdominală, chirurgie gastrointestinală, craniofacială, injurii oculare, neurochirurgie, operaţii oftalmologice)
  • Boli respiratorii cronice
  • Dispnee de repaos
  • Siclemie (o formă de anemie)
  • Boli psihice necontrolate
  •  

Evitaţi excesul de cafea şi consumul de aclool înaintea zborului!

Lista nu este exhaustivă, aşa încât orice călător care se ştie cu o afecţiune medicală cu potenţial de acutizare în timpul zborului ar trebui să raporteze acest lucru. Unele companii aeriene cer pacienţilor (printr-un formular special) informaţii despre starea lor de sănătate şi existenţa patologiilor. De exemplu, fiecare agenţie care vinde bilete de avion ar trebui să aibă afişat mesajul “Sunteţi pregătit de zbor?”. Acest mesaj ar trebui introdus şi în cabinetele medicale de orice specialitate, dar mai ales în cele cu ramura chirurgicală. Tot aici intră şi informarea pacienţilor înainte de efectuarea zborului despre posibillele riscuri la care se supun şi a unor reguli simple ce trebuie respectate (să nu consume băuturi alcoolice înaintea zborului sau exces de cafea etc)..

La Iaşi se va desfăşura prima conferinţă dedicată medicinei la altitudine!

Călătoriile cu avionul şi problemele care pot apărea pe parcursul acestora la persoanele cu diverse afecţiuni medicale, reprezintă o temă de interes pe marginea căreia în România s-a discutat puţin până în prezent şi este necesară o cât mai bună informare, atât a personalului medical, cât şi a celor care călătoresc sau îşi propun să călătorească cu avionul. Acesta este motivul pentru care organizatorii Conferinţelor INSPIR au decis ca următoarea temă a întânnirii din octombrie anul curent  să fie "Medicina respiratorie la altitudine". „Se va discuta despre călătoriile cu avionul şi bolile respiratorii şi nu numai. Fiindcă evenimentul stă sub semnul multidisciplinarităţii medicale, vom avea numeroşi specialişti ce vor discuta despre modalităţile în care persoanele cu diverse afecţiuni medicale pot suporta fără probleme o călătorie cu avionul”, a declarat prof. dr. Traian Mihăescu.

Conferinţa "Medicina respiratorie la altitudine" se va desfăşura la Iaşi, în intervalul 26 - 28 octombrie 2018,  sub egida manifestării medicale: Conferinţa “ Zilele Spitalului Clinic CF IAŞI”. „Totodată, evenimentul se va desfăşura şi sub egida Conferinţelor de Pneumologie INSPIR “ unde participă de fiecare dată un număr mare de medici tineri. Ne dorim ca şi la această ediţie, prezenţa lor să fie la fel de numeroasă. Subliniez că medicii rezidenţi se pot înscrie în mod GRATUIT pana la data de 1 Octombrie 2018 la Conferinţa "Medicina respiratorie la altitudine", a mai  adăugat prof. dr. Traian Mihăescu. Cei care doresc să afle mai multe detalii despre eveniment pot accesa https://www.inspiriasi.ro/.