Citiți aici integral „Ziarul de Sănătate” nr. 19

Problema majoră este că această investigație nu este decontată de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate decât în caz de recomandare pentru pacienți care au deja o suferință din acest punct de vedere. Cei care vor să-și facă testul la recomandarea medicului specialist sau a medicului de familie, în regim de tip screening, achită o taxă de la 50 la 150 de lei, în funcție de costurile laboratorului. Este însă o analiză esențială, spun medicii, care se poate face încă de la cinci ani de la zile. Una dintre principalele boli care pot fi identificate astfel timpuriu, pe lângă astm, este bronhopneumopatia cronică obstructivă, cunoscută sub numele BPOC, care este a treia cauză de deces din România.

„Spirometria se poate face încă de la 5 ani, dar din punct de vedere al patologiei adultului ar trebui să fie de rutină, cum este electrocardiograma. Ar trebuie să o facem măcar o dată pe an, chiar dacă avem simptome, chiar dacă nu. Chiar și în lipsa unei simptomatologii evidente poate existsa obstrucția căilor aeriene mici, mai ales la fumători. Dacă avem astm sau BPOC suntem datori cu această investigație de minimum două ori pe an, pacienții sunt monitorizați la șase luni. prof.dr. Roxana Nemeș, președinte în exercițiu al Societății Române de Pneumologie. Ne interesează foarte mult, a fost un element princeps în evaluarea severității – este instrument de bază în diagnosticarea pacientului”, a declarat prof.dr. Roxana Nemeș, președinte în exercițiu al Societății Române de Pneumologie, la o reuniune cu presa care a avut loc în luna iulie.

Interes există, dar pacienții nu știu cui și când să se adreseze

La întâlnirea cu jurnaliștii din iulie, medicii pneumologi au insistat asupra faptului că este de departe cel mai ieftin test de evaluare a funcției pulmonare. E o falsă aparență, au explicat aceștia: deși populația nu plătește să își facă testele, de fiecare dată când sunt campanii publice de realizare a spirometriilor în mod gratuit interesul este foarte crescut.

„Susciți un interes fantastic: doar într-o zi poți spirometriza cel puțin 300 – 400 de doritori. Am ajuns în campanii cu 800 – 900, vorbim de campanii care se țin în două zile timp de 12 ore pe zi. Se făceau cozi enorme, era nevoie de mulți operatori, ceea ce arată că există tendința oamenilor de a se testa. Și e important să facem din timp, pentru că pacienții care ajung la noi cu afecțiuni pulmonare semnificative, gâfâind”, a mai explicat prof.dr. Roxana Nemeș.

Una dintre cele mai mari dorințe ale pneumologilor români este să poată încadra „Boala pulmonară obstructivă cronică”, cunoscută sub numele de BPOC, ca fiind o prioritate de sănătate publică în România. Ei văd asta zilnic în spital, explică prof.dr. Roxana Nemeș, președinte în exercițiu al Societății Române de Pneumologie. Oameni care vin „gâfâind”, la un pas de a nu mai putea să respire, care cer ajutorul medicilor adesea când este prea târziu.

Fiindcă această boală este una care „se ascunde” cu foarte mare ușurință, spun specialiștii, mai ales în cazul fumătorilor. Este a treia cauză de mortalitate din lume și strâns legat de zona cardiovasculară: nu doar pentru că plămânii și inima împart cutia toracică, deși asta facilitează mult influențarea directă, ci și pentru că ambele afecțiuni sunt co-morbidități majore una pentru cealaltă.

Pacienții cu BPOC trec prin așa-numitele „exacerbări”, care sunt agravări bruște ale bolii, care de regulă sunt momentul declanșator în care aceștia cer ajutor de specialitate. Medicii spun că mulți dintre români nu au făcut niciodată în viața lor o spirometrie, deși este unul dintre cele mai simple teste și ar trebui făcut cel puțin anual, la fel ca o electrocardiogramă. Spirometria măsoară capacitatea pulmonară – primele semne ale BPOC, de obstrucție, vor apărea pe o spirometrie, chiar dacă pacienții vor avea simptome pe care le ignoră.

Publicitate și alte recomandări video