Estul Germaniei: exercițiu electoral cu final previzibil (și neplăcut)

După cum era de așteptat, alegerile regionale din cele două landuri est-germane (Saxonia și Thuringia) au reprezentat un succes pentru extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD) și o înfrângere categorică pentru partidele din coaliția guvernamentală de centru-stânga. Rezultatele nu trebuie extrapolate la nivelul întregii țări, dat fiind faptul că în Est persistă nemulțumiri sociale cu rădăcini adânci, mergând până la reunificarea din 1990. Dar, dacă le suprapunem hărții naționale trasate în iunie, la alegerile pentru Parlamentul European, observăm o tendință accentuată de erodare a pilonului stâng (social-democrați, verzi) al sistemului național de partide. Iar această percepție ar putea fi întărită la sfârșitul acestei luni, când vor avea loc alegeri regionale într-un alt land estic, Brandenburg.

Guvernul condus de Olaf Scholz are la dispoziție un an până la alegerile legislative naționale, programate la sfârșitul lui septembrie 2025, astfel că anumite evoluții pot fi corectate. Totuși, este greu de crezut că această formulă de coaliție poate fi prelungită după 2025. Cel mai probabil, creștin-democrații (CDU) își vor menține avantajul și vor fi chemați să formeze o coaliție guvernamentală de centru-dreapta sau de centru (dacă vor colabora cu social-democrații, așa cum au făcut-o, de două ori, și sub conducerea Angelei Merkel).

Eforturile de formare a guvernelor regionale în Saxonia și Thuringia vor fi interesante și din perspectiva negocierilor naționale de anul viitor, pentru că am putea asista la o colaborare (forțată, e drept) între creștin-democrați și populiștii de stânga din Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), formațiune care a ocupat locul trei în ambele landuri. Cel puțin în Thuringia, unde CDU a fost devansată de extrema dreaptă, singura variantă de formare a majorității ar include BSW, plus încă un partid – probabil, Partidul Social-Democrat (SPD). La nivel de land, ne putem imagina un program comun de factură administrativă, dar este greu de crezut că o asemenea colaborare se poate materializa și la Berlin, după legislative, în condițiile în care BSW are un program de politică externă anti-NATO și favorabil încălzirii relațiilor cu Moscova, total opus liniei creștin-democrate.

Votul est-germanilor din Saxonia și Thuringia, cumulat cu cel național, de la 9 iunie, a generat deja primele reacții politice semnificative. Partidul cancelarului Olaf Scholz a ajuns la concluzia că trebuie să vină în fața electoratului cu un proiect de limitare a migrației, principala temă de campanie a extremei-drepte (AfD), un subiect pe care și populiștii de stânga din BSW și l-au însușit. În esență, electoratul din cele două landuri nu a protestat împotriva numărului mare de imigranți prezenți în cartierele din Dresda sau Erfurt – deloc surprinzător, ei caută să se stabilească în zone mai favorabile din vestul țării. Dar pentru cetățenii care au ales AfD sau BSW duminica trecută, ceea ce contează este faptul că resursele folosite pentru primirea și integrarea imigranților ar trebui să fie dirijate către creșterea nivelului de trai în zonele din Est, nemulțumire la care se adaugă una la fel de importantă – cea culturală. În fosta Republică Democrată Germană, în și mai mare măsură decât în Vest, sunt contestate modelul multicultural și ideea că Germania ar trebui să primească fără rezerve refugiați din Africa sau lumea arabă.

Tema migrației va figura și în centrul programului CDU-CSU, indiferent dacă pentru funcția de cancelar va candida liderul CDU, Friedrich Merz, sau premierul bavarez Markus Söder, șeful CSU. Ambii sunt bine poziționați să preia acest subiect, despărțindu-se astfel și mai mult de linia Angelei Merkel. În mod normal, creștin-democrații ar trebui să spere că o parte din voturile AfD din acest an au fost exclusiv voturi de protest și, în toamna lui 2025, se vor îndrepta către ei. Probabil că, într-o anumită măsură, aceste speranțe sunt justificate, mai ales că AfD a mai parcurs cicluri în care urcarea a fost urmată de un anumit declin. Dar capacitatea CDU-CSU de a combate eficient extrema dreaptă rămâne nesatisfăcătoare, astfel că viitoarea guvernare pe care creștin-democrații o vor forma, după toate probabilitățile, la sfârșitul lui 2025 va fi una neomogenă, problematică și expusă atacurilor unei puternice opoziții anti-sistem.

Publicitate și alte recomandări video