România continuă drumul renașterii naționalei de fotbal cu Mircea Lucescu, un veritabil decan de vârstă, dar și de prestigiu al tehnicienilor autohtoni.
Echipa de fotbal a României a revenit aseară, în iarbă, după episodul Euro 2024, încheiat cu relativ succes, mai ales dacă îl raportăm la așteptări. Încurajați de munca remarcabilă de „tencuială” executată de demisionarul Edi Iordănescu, conglomeratul tricolor de suflet se ambiționează să recidiveze pe traseul Cupei Mondiale, acolo unde numele România nu s-a mai pronunțat de 26 de ani! Aseară, la Pristina (sau Prishtina), echipa României a debutat în noua ediție a Ligii Națiunilor, competiție europeană care poate oferi câteva locuri bătrânului continent pe tabloul mondialelor. Nu ne îndoim că marii iubitori ai fotbalului și ai echipei naționale știu cum stă treaba cu calificarea, dar pentru cei încă nedumeriți de acest labirint, sunt necesare câteva succinte precizări. Viitoarea Cupă Mondială, care va avea loc în 2026 în SUA, Canada și Mexic, va fi prima ediție cu 48 de echipe la start. Aparent, mai multe locuri disponibile, însă nu este chiar așa de simplu. În realitate, calificarea noastră este mai dificilă, fiindcă locurile suplimentare au fost oferite mai mult celorlalte continente, hai să le zicem, în curs de dezvoltare. În preliminariile europene sunt 12 grupe de câte 4-5 echipe din care direct se califică numai primele clasate. Cu alte cuvinte, ai nevoie fie de o autodepășire ieșită din comun, fie de un noroc chior, pentru a reuși aceasta. Echipele de pe locul II, plus încă patru provenite din UEFA Nations League, vor intra într-un dublu baraj, cu câte două duble tur-retur, din care vor mai ieși opt calificate. Colac peste pupăză, România este în cea de-a treia grupă valorică a Ligii Campionilor, iar câștigarea grupei cu Kosovo, Lituania și Cipru ar putea duce la aceste baraje doar dacă toate celelalte echipe din celelalte eșaloane superioare (32 la număr), sau marea lor majoritate, ar ieși cel puțin pe locul II în viitoarea grupă de calificare. Situație mai complicată decât în preliminariile Euro, unde chiar și al treilea eșalon valoric avea un loc rezervat spre baraje.
Iată de ce, în situația actuală, importanța rezultatelor din Liga Națiunilor, competiție eronat neglijată în trecut, este crucială. Acum doi ani, Laszlo Bölöni nu a ajuns la acord cu FRF, tocmai fiindcă nu a acceptat să fie inclusă UEFA Nations League în lista de obiective. Acum nu mai e cale de întors.
După o perioadă în care soarta naționalei a fost încredințată unor tehnicieni tineri, gen Cosmin Contra, Mirel Rădoi sau Edi Iordănescu, acum nu s-a mai mers pe aceeași linie, oficialii FRF reușind să obțină colaborarea lui Mircea Lucescu, care a împlinit pe 29 iulie venerabila etate de 79 de ani. Mircea Lucescu este, însă, un monument al fotbalului românesc, cu rezultate uimitoare, ceea ce înseamnă un soi de respect aprioric din partea tuturor: jucători de lot, specialiști, oficiali, suporteri sau comentatori de tastatură. Este însă garantat succesul tricolorilor cu un asemenea gigant la timonă? Ar părea un sacrilegiu, dar vocile au început să mârâie încă dinaintea debutului și nu neapărat din cauza vârstei noului (!) selecționer. Lucescu n-a mai antrenat de trei ani și n-a mai selecționat de cinci, de când experiența sa pe banca Turciei a fost un răsunător fiasco. Despre vârstă cei prezenți la primele antrenamente ale naționalei spun că aproape octogenarul „Il Luce” manifestă o vitalitate surprinzătoare, coordonând personal fiecare detaliu, iar cât privește Turcia, se știe că el ar fi dorit o restaurație profundă a echipei Semilunii, ceea ce n-a fost pe placul multora, bașkani sau federali.
Chiar asta este întrebarea: dorește Lucescu restructurarea naționalei României? Poate că el are în vedere un astfel de proiect de viitor, dar pe mulți a șocat lotul convocat de selecționer pentru primele două etape din Liga Națiunilor: în mare parte cel prezent la Euro, cu puține noi apariții. Cârtitorimea a început să murmure: „Iar Ianis, pila lui tăticu’? Iar catastrofa de Pușcaș? Iar Alibec, ori cei doi Marini?” sau „Pentru Bîrligea sau Louis Munteanu n-are ochi?”. În afară de axioma „tot românul s-a născut (pe lângă altele) selecționer”, dacă stăm strâmb și judecăm drept, ceea ce face Lucescu are multă noimă. În primul rând nu trebuie ștearsă cu buretele „moștenirea” lui Edi (ce ciudat sună!). Lucescu știe bine prestațiile lui Ianis la națională, bune în general, ca și ale lui Pușcaș, Alibec etc. El folosește produsul finit al echipei lui Iordănescu jr ca punct de plecare al echipei Lucescu. Noul selecționer a discutat îndelung cu vechiul și a aflat multe. Pe de altă parte, ne place să credem că Lucescu este conștient că în asemenea condiții, Lucescu nu are motive de revoluționare totală a lotului. În plus, vrea să știe în ce măsură poate conta pe controversatul Mitriță, iar cât privește Bîrligea, Munteanu ș.c.l., este lăudabil că Lucescu nu neglijează nici naționala de tineret a lui Pancu, care are și ea meciuri grele de calificare.
Așadar tricolorii au debutat aseară în Kosovo, sub comanda lui Mircea Lucescu pe un teren ostil, cu fani cărora românii le sunt ca sarea în ochi. Nu știm dacă tricolorii au avut susținere la Pristina, dar sperăm că au înțeles că astfel de competiții sunt organizate de UEFA. Iar pentru UEFA, Kosovo nu este Serbia, nu este Albania, ci pur și simplu Kosovo!
NOTĂ: La ora scrierii acestui text, rezultatul partidei Kosovo-România nu este cunoscut.
Publicitate și alte recomandări video