Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Euro? Mai bine nu

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Guvernul şi clasa politică nu au niciun chef să introducă moneda unică, dar - spre deosebire de omologii lor maghiari sau polonezi - nu au curajul să o afirme explicit. De parcă întreg continentul nu s-ar putea odihni, noaptea, de grija intrării României în zona euro.

Recent, premierul Florin Cîţu a anunţat că România abandonează vechiul calendar de trecere la moneda euro, care viza perioada 2024-2025, şi avansează intervalul 2027-2028. Abandonarea celui vechi era o chestiune de bun simţ - chiar şi în lipsa efectelor economice devastatoare ale pandemiei, ţara noastră era departe de criteriile de convergenţă stabilite la Maastricht. Ne amintim, poate, că în urmă cu 6-7 ani, România le îndeplinea, dar în epocă s-a considerat, pe bună dreptate, că nu este cazul să ne propunem un asemenea demers în lipsa unei convergenţe reale (nu doar nominale) cu zona euro. Între timp, desigur, ne-am îndepărtat din nou de aceste niveluri, un factor important - dar nu singurul - reprezentându-l stilul de politică economică al PSD, după 2016.

În rândul opiniei publice există, probabil, o majoritate în sprijinul adoptării euro atunci când factorii macroeconomici ar recomanda-o. Arareori se fac sondaje de opinie pe această temă, aşa că enunţul de mai sus nu este decât o supoziţie. La fel, probabil că majoritatea românilor înţeleg că o aderare prematură ar fi riscantă pentru echilibrul economiei noastre. În fine, fiind vorba de un club în care nu putem intra decât prin consensul membrilor, e evident că un asemenea pas nu se poate realiza doar pe baza cifrelor, ci este nevoie şi de susţinerea politică unanimă a statelor eurozonei - aşadar, pot apărea nenumărate obstacole mai mult sau mai puţin justificate. Teama de reacţii eurosceptice interne ar putea fi, în cazul unor guverne din nord-vestul continentului, un puternic motiv de a nu deschide porţile eurozonei pentru parteneri fragili precum România. Nu ar fi o decizie raţională, dar cam la fel stau lucrurile cu accesul nostru în spaţiul Schengen - un instrument, de acum, aproape compromis de proliferarea controalelor la frontieră, din motive de sănătate publică.

Ar fi foarte bine ca, în timp şi pe baza unor calendare adoptate după consultarea comunităţilor de specialitate (economişti din mediul academic, practicieni din bănci, alte instituţii financiare, reprezentanţi ai partenerilor sociali etc.), România să-şi propună re-atingerea criteriilor de convergenţă în privinţa deficitului bugetar, datoriei publice interne, inflaţiei etc. Să ne apropiem, aşadar, de condiţiile pentru intrarea în anticamera zonei euro, în care - teoretic - ar trebui să stăm doi ani până a fi primiţi în salonul zonei euro. Dar să rămânem în anticameră, ţinând companie Danemarcei, fără a intra în salon.

Semnatarul acestui text consideră că România nu trebui să adopte moneda unică nici în 2027, nici în 2037, poate nici mai târziu. Este adevărat că ne-am angajat la aşa ceva prin tratatul de aderare, dar la fel a făcut-o, spre exemplu, şi Suedia, dar votanţii au respins asocierea la euro zonă prin referendumul din 2003. Şi la noi, orice eventuală decizie de renunţare la moneda naţională trebuie luată în mod obligatoriu printr-un referendum. Modul în care arată textul constituţional după revizuirea din 2003 sugerează că pentru introducerea euro nu ar fi nevoie de amendarea legii fundamentale, conform art. 137 (2): „În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene”.

Foarte bine, dar aceasta nu înseamnă să lăsăm decizia la latitudinea parlamentarilor, fie ei şi sfătuiţi de specialişti. În Grecia, Spania, Portugalia - şi nu doar acolo - nu parlamentarii şi nici specialiştii au fost cei care au plătit preţul deciziei nechibzuite de cuplare la un mecanism monetar ce le promitea bogăţie şi dezvoltare, dar a ajuns să le ofere cu totul altceva. Poate că, în 2027 sau mai târziu, guvernanţii sau experţii ne vor convinge că moneda unică este singura soluţie pentru a nu cădea în afara Europei unite. Sau, cine ştie, poate că vor dezvolta ţara în asemenea măsură încât să nu ne mai preocupe balanţa exporturi-importuri (deficitul de cont curent) şi alte măsuri ale integrării noastre reale în ordinea economică dirijată de la Berlin.

Sau poate că euro-temători precum autorul acestui text nu au motive de îngrijorare, şi totul este un joc: guvernul şi clasa politică nu au niciun chef să introducă moneda unică, dar - spre deosebire de omologii lor maghiari sau polonezi - nu au curajul să o afirme explicit. De parcă întreg continentul nu s-ar putea odihni, noaptea, de grija intrării României în zona euro.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri